MANIFESTARE Primãria municipiului Bârlad si Centrul “Mihai Eminescu” din Bârlad organizeazã pe 6 august, la orele 17.00, manifestarea „Cezar Ivãnescu – un destin de povestit”. Activitatea culturalã este dedicatã împlinirii, pe 6 august, a 73 de ani de la nasterea poetului Cezar Ivãnescu. Despre Cezar Ivãnescu, personalitate de seamã a culturii nationale, va vorbi Geta Modiga, bibliotecar si custode al Centrului „Mihai Eminescu” din Bârlad si cel mai probabil prof. Gruia Novac, redactor sef al publicatiei „Baaadul literar”. În cadrul evenimentului va avea loc un moment poetic din creatia ivãnescianã sustinut de Elena Varlam si prof. Lãcrãmioara Ivan. Evenimentul va avea loc în Sala „Continuatorii lui Mihai Eminescu”, din cadrul Centrului „Mihai Eminescu” Bârlad.
Cezar Ivãnescu s-a nãscut pe 6 august 1941, la Bârlad. S-a afirmat ca poet, dramaturg, traducãtor si director al Editurii Junimea Iasi. A absolvit Colegiul National “Gheorghe Rosca Codreanu” din Bârlad si apoi Facultatea de Filologie din Iasi. Și-a desfãsurat activitatea ca redactor la revista „Luceafãrul”, a îndrumat în anii ’80 Cenaclul “Numele poetului”, frecventat în special de tineri scriitori. Ca poet, Cezar Ivãnescu a debutat în revista Flacãra Iasului, în iunie 1959. Debutul în teatru l-a avut în 1969, cu piesa “Micã dramã”, care se joacã si în prezent la Teatrul „Al. Davila” din Pitesti, fiind montatã „într-un spectacol coupé” cu “Vin soldatii” de George Asztalos, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 i-a apãrut volumul de debut “Rod”. Volumul a fost rãsplãtit cu Marele Premiu al Festivalului National de Poezie „Mihai Eminescu”, Iasi, 1968, editia întâi. Din 1968 a fost profesor de Limba si literatura românã în Ardeal si Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor si la revista Arges din Pitesti. În 1971 începe spectacolele de muzicã si poezie, cu propria-i orchestrã, numitã „Baaad”, preludiu la capodopera sa poeticã de mai târziu intitulatã “La Baaad”. A creat muzicã si a cântat propriile versuri, dar si poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu si George Bacovia. În anul centenarului mortii lui Mihai Eminescu a pregãtit pentru tipar un volum cu poeme închinate „Marelui sãu Maestru în absolut” (1989), dar cartea i-a fost cenzuratã. La 10 decembrie 1989, forteazã organizarea unui spectacol de muzicã si poezie sub genericul „Doina, închinare lui Eminescu”, la Casa de culturã „Mihai Eminescu” din Bucuresti.
Victima mineriadelor si un rebel anticomunist
Pe 14 iunie 1990 a fost victima mineriadei. În urma agresiunilor extrem de dure, fizice si psihice pe care le-a suferit, si-a revenit greu dupã o lungã suferintã. Cezar Ivãnescu a mai fãcut greva foamei în anii ’60, ca student la Iasi, al Facultãtii de Filologie în semn de protest pentru cã a fost exmatriculat din facultate si exclus din Cenaclul Facultãtii de Filologie, pentru cã “a citit câteva poeme cumplite, anticomuniste si antisistem.” A mai fãcut greva foamei în 1983 în redactia revistei Luceafãrul în semn de protest împotriva cenzurii comuniste care-i pregãtea pentru a fi topitã cartea de poeme “Doina”. A fãcut din nou, în 1986, sapte zile de greva foamei, pânã când a fost spitalizat în stare criticã la Spitalul de Urgentã Floreasca din Bucuresti, în pragul mortii, având o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autoritãtilor comuniste care i-au interzis “Cenaclul Numele Poetului”. Greva foamei a mai fãcut si pe 5 ianuarie 1990 în semn de protest pentru cã i-a fost desfãcut contractul de muncã. O altã agresiune îndreptatã împotriva poetului a avut loc pe 3 ianuarie 2006. Cezar Ivãnescu a fost atacat cu violentã chiar în fata casei sale, în plinã zi, de trei indivizi, tãindu-i-se o micã borsetã pe care o purta la piept. A scãpat cu viatã fugind în bulevardul Dacia si luând un taxi. A murit pe 24 aprilie 2008 la Bucuresti, în urma unui puternic atac de cord.