IMPORTANT Tabãra arheologicã internationalã de la Polocin, comuna Pogonesti, judetul Vaslui s-a încheiat cu descoperiri importante: trei locuinte din secolul IV au fost descoperite de studentii români si cei 13 studenti si elevi strãini din tot atâtea tãri! Arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, coordonati de Mircea Mamalaucã, directorul muzeului bârlãdean, cautã aceste vestigii de peste douãzeci de ani. Locuintele vechi de peste 1.600 de ani au fost gãsite la câteva sute de metri distantã de cele douã necropole de sec. IV d. Ch., descoperite din 1994, de când au început cãutãrile la Polocin. Tabãra internationalã arheologicã este sponsorizatã an de an de Clubul “Rotary” din Bârlad, care deruleazã un proiect important împreunã cu Universitãtile “A.I.Cuza” din Iasi si “Dunãrea de Jos” din Galati.
Arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad sunt extrem de încântati de descoperirile fãcute în cele câteva sãptãmâni de sãpãturi cât a durat Tabãra Internationalã de Arheologie de la Polocin. Au gãsit urme ale unor asezãri umane aferente celor douã necropole descoperite tot de ei, în anii trecuti. Noile descoperiri constau în trei locuinte de suprafatã ce dateazã din secolul IV, specifice Culturii Sântana de Mures – Cerneahov. Acestea au fost scoase la “luminã” de cãtre grupul de elevi si studenti din tarã si strãinãtate coordonati de Mircea Mamalaucã, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad. “Locuintele descoperite sunt destul de sãrace în inventar, dar ne oferã informatii deosebit de pretioase deoarece putem corela datele acumulate dupã deshumarea mormintelor din cele douã necropole de la Polocin, punctul Islaz si punctul denumit cu cele acumulate de colegii nostri din tarã si de peste hotare despre Cultura Sântana de Mures Cerneahov. În locuintele de suprafatã din lut descoperite au fost gãsite fragmente ale unor obiecte din ceramicã, o monedã specificã sec. II-III, o fibulã (agrafã n.r.), o amforã romanã (semn cã se fãceau schimburi cu romanii, al cãror Imperiu se oprea la 100 de kilometri distantã – n.r.)”, a declarat, pentru mass-media localã, arheologul Mircea Mamalaucã.
Cultura Sântana de Mures – Cerneahov, prezentã importantã în judetul Vaslui
Din 1994 si pânã luna trecutã s-au descoperit de cãtre arheologii bârlãdeni si cei care au fãcut aici sãpãturi, 139 de morminte si patru locuinte specifice Culturii Sântana de Mures – Cerneahov. “În 1994, sãpãturile arheologice de la Polocin au scos la ivealã 14 morminte, cinci de incineratie si nouã de înhumatie. Un an mai târziu cercetãrile s-au extins. Au fost descoperite alte 21 de morminte si trei gropi, probabil ritualice. Majoritatea mormintelor erau ale unor adulti, trei dintre ele fiind ale unor copii cu vârsta foarte micã dupã cum arãtau resturile osteologice. Cercetãrile au continuat în speranta cã vom gãsi si locuintele aferente cimitirului de sec. IV. Spre surprinderea noastrã, am gãsit o altã necropolã. În total au fost identificate 137 de morminte. Abia în 2013 am gãsit prima locuintã aferentã necropolelor si în cadrul cercetãrilor din aceastã varã se dorea descoperirea restului asezãrii umane. Am trasat trei sectiuni pentru identificarea asezãrii. Cele trei locuinte de suprafatã le-am descoperit la aproximativ 400 de metri de necropole. Descoperirea ne aratã cã au existat comunitãti în zona noastrã ce apartin Culturii Sântana de Mures. Cele mai multe descoperiri specifice Culturii Sântana de Mures au fost fãcute în anii 70 – 80 în Bârlad, zona numitã Valea Seacã, sub coordonarea arheologului Vasile Palade. Aici a fost dezgropatã cea mai mare necropolã din Europa (547 morminte) si 45 de locuinte” , ne-a mai precizat Mircea Mamalaucã, directorul muzeului si un arhelog neobosit, care a lucrat varã de varã, de peste 20 de ani pentru aceste descoperiri. Vã reamintim cã dupã descoperirea a douã necropole din secolul IV d. Ch. în afara localitãtii Polocin, comuna Pogonesti, arheologii bârlãdeni au fost convinsi cã în acea zonã trebuie sã fie si o asezare. Acest lucru le-a fost clar încã de anul trecut, când au reusit sã scoatã la lumina zilei o primã locuintã, tot de secol IV. Bucuria muzeografilor bârlãdeni a fost de nedescris. În anul 2002, sãpãturile arheologice au scos la ivealã 14 morminte (cinci de incineratie si nouã de înhumatie). Un an mai târziu, în cadrul unei campanii derulate în intervalul august – noiembrie, cercetãrile s-au extins. Cu aceastã ocazie au mai fost descoperite 21 de morminte si trei gropi, probabil rituale. Dintre acestea, sapte apartin unor copii, de vârste foarte mici, asa cum o aratã resturile osteologice. De asemenea, în unele morminte au fost descoperite lucruri foarte bine conservate: un pahar de sticlã, o strachinã de mici dimensiuni, vase ceramice, o fusaiolã din lut, douã fibule din bronz, un pieptene din corn de cerb si un colier din mãrgele de sticlã de culoare albastrã. Toate aceste descoperiri pot fi vãzute la Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad, unde au fost expuse într-un loc special, în cadrul expozitiei permanente.
Clubul Rotary Bârlad a pus umãrul, finantând tabãra arheologicã de la Polocin
Tabãra Internationalã de Arheologie Polocin din acest an – care s-a aflat la cea de a VI-a editie si cea de Astronomie – au fost realizate în cadrul unui proiect mai amplu, initiat de cãtre Clubul Rotary din Bârlad, cu sprijinul universitãtilor “Al. I. Cuza” din Iasi si “Dunãrea de Jos” din Galati, fiind coordonate, asa cum am spus, de prof. Mircea Mamalaucã, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. Tabãra arheologicã s-a bucurat si de prezenta unor elevi si studenti din 13 tãri, precum Franta, Israel, Germania, Austria, Taiwan, Republica Moldova, Spania, Turcia, Polonia, Croatia, Brazili, Lituania si Olanda. Cei 13 studenti si elevi invitati din strãinãtate au participat la sfârsitul lunii iulie si la Tabãra de Astronomie din Bãdeana, organizatã de cãtre Ciprian Vîntdevarã, muzeograful de la Observatorul si Planetariul din cadrul muzeului bârlãdean.