Perlele la Bacalaureatul din acest an la limba românã ale elevilor din Vaslui
BAZACONII…La fel ca la orice capãt de drum, vine o vreme când efortul intelectual al copiilor din timpul anilor de liceu trebuie rãsplãtit. De cele mai multe ori cu note bune, uneori cu pedepse, în alte cazuri cu rusine. Participarea la bacalaureat nu reprezintã pentru acestia doar o ocazie de a-si etala cunostintele ci si de a epata prin prostie, neglijentã sau doar ignorantã. Mai rãu pentru absolventii clasei a XII-a este atunci când cele trei se unesc. Efectul se numeste perlã si face deliciul tuturor celor aruncã un ochi pe rândurilor scrise. Desi ieri nu s-au bucurat de prea mult timp pentru a corecta lucrãrile, profesorii din centrele de corectare n-au putut sã nu remarce bazaconiile scrise de cei care, în mod normal, ar trebui sã-si dea testul maturitãtii. Ar fi incorect dacã i-am mentiona numai pe cei care stârnesc amuzamentul. Aceiasi profesori au afirmat cã în acest an sunt si lucrãri exceptionale, foarte bine scrise, însã pânã la publicarea notelor, nu ne rãmâne decât sã ne distrãm cu „creatiile” elevilor.
La proba scrisã la Limba Românã, adevãratii poeti n-au fost Arghezi, Eminescu sau Stãnescu, ci elevii, care prin perlele lor si-au etalat „veleitãtile creative”, fãcându-i pe profesori sã râdã în hohote. Majoritatea elevilor s-au plâns de faptul cã poezia le-a dat mari bãtãi de cap la românã, însã niciunul n-a lãsat foaia goalã. Cele mai multe perle culese din mintile celor mai „luminati” absolventi de liceu au legãturã cu opera liricã „Luceafãrul”. Fie cã povestea expusã de Eminescu a fost transformatã într-o veritabilã telenovelã dramaticã sau într-un serial cu happy end, cert este cã majoritatea elevilor au retinut faptul cã în operã este vorba despre o poveste de dragoste. De departe, cea mai interesantã tresãrire de inteligentã i-a apartinut unui elev care a confundat opera marelui nostru poet cu o telenovelã sud- americanã: „Cãtãlin a luat-o în luntre pe Cãtãlina si s-au iubit în mijlocul lacului sub privirile Luceafãrului care era gelos”. În conceptia altui elev, Luceafãrul era cel care stãtea în calea fericirii celor doi pãmânteni deoarece, „Luceafãrul nu le dãdea pace celor doi si tot le bãga bete în roate, dar pânã la urmã s-a vãzut ca iubirea învinge, iar Luceafãrul si-a vãzut de treaba lui”. Alt elev, impresionat de agresivitatea leoaicei din poezia „Leoaicã tânãrã, iubirea” scrisã de Nichita Stãnescu, a spus cã „aceastã leoaicã l-a muscat pe poet atât de tare de fatã, încât i-a rãmas cicatrice”. Chiar dacã la subiectul al treilea era precizatã cu exactitate cerinta, un elev s-a apucat de povestit, probabil opera pe care a învãtat-o cel mai bine în anii de liceu. Este vorba despre romanul „Ion”, scris de Tudor Arghezi, în conceptia elevului. „În romanul <<Ion>> scris de Tudor Arghezi, este vorba despre povestea unor oameni de la tarã care…”. Oferindu-i-se mai multe variante, unul dintre elevi si-a ales poezia „Riga Crypto si Lapona Enigel” de Ion Barbu în vederea elaborãrii eseului, numai cã, din punctual sãu de vedere „Lapona Enigel era prea frumoasã în comparatie cu Riga Crypto, care era mic, alb si chel”. Dragostea pentru Lapona Enigel a ajuns atât de mare pentru unul dintre elevi încât, dupã ce a sustinut examenul, si-a trecut pe Facebook cã este într-o relatie cu respectivul personaj. „Poezia <<Luceafãrul>> a lui Eminescu are 98 de versuri”, a scris un elev bârlãdean dovedind cã habar nu are de diferenta dintre vers si strofã a unei poezii. Altul a completat foaia de examen cu „Cãtãlin nu face niciun sacrificiu în schimbul iubirii, el o priveste în mod normal, natural fapt ce se întâmplã numai oamenilor comuni”. O elevã a gãsit sursa problemelor pe care tinerii le au în prezent „Tinerii din ziua de azi suferã de obezitate sau alte boli din cauza subnutritiei deoarece ei mãnâncã numai la fastfood-uri sau nu se alimenteaza corect”. Nici comentarea titlului nu a scãpat fãrã o analizã „serioasã” din partea unui elev. „Titlul operei poate fi interpretat din punct de vedere astronomic precum o stea aproape de pãmânt , foarte strãlucitoare care poate fi vãzutã cu ochiul liber”. „Luceafãr blând vede-te-as mort” este una dintre imaginile vizuale din începutul poeziei, în conceptia altui elev.
