SÃRBÃTOARE Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cinzecimea) este una dintre cele mai vechi sãrbãtori crestine. În anii de început ai crestinismului, catehumenii primeau de Cinzecime botezul. În aceastã zi, casele se împodobeau cu flori si ramuri verzi, cu precãdere de nuc si de tei. Crestinii duc la bisericã frunze de nuc, pe care preotii le binecuvânteazã iar credinciosii le pãstreazã cu evlavie, la icoanele din casã, ca simbol al limbilor de foc, al Sfântului Duh Care S-a pogorât peste Sfintii Apostoli. Cinzecimea este, totodatã, si ziua întemeierii Bisericii. Potrivit traditiei Bisericii Ortodoxe, lunea de dupã duminica Rusaliilor este consacratã proslãvirii Sfintei Treimi (Tatãl, Fiul si Sfântul Duh). Astfel, sãrbãtoarea Rusaliilor are consacrate douã zile.
Pãrintele arhimandrit Ilie Cleopa spunea într-una din predici: “Domnul a înviat Duminica, în ziua cea dintâi a sãptãmânii, si tot Duminica, pe la orele nouã dimineata, S-a coborât Duhul Sfânt peste Apostoli, ca sã sfinteascã aceastã zi (…). Prin limbile de foc ale Duhului Sfânt s-au sfintit cei doisprezece Apostoli, s-a întemeiat în lume Biserica si urma sã se hirotoneascã diaconi, preoti si episcopi”. Sãrbãtoarea Rusaliilor este celebratã în aceeasi zi cu aceea a Pogorârii Duhului Sfânt, fiind o sãrbãtoare popularã, dedicatã cu precãdere spiritelor mortilor. În credinta popularã, Rusaliile sunt spiritele mortilor care au pãrãsit mormintele si locuiesc în preajma izvoarelor. Se spune cã aceia care le aud cântecele îsi pierd mintile ori se îmbolnãvesc. Boala în sine seamãnã cu o transã hipnoticã care nu poate fi vindecatã decât cu ajutorul cãlusarilor.
Credinta popularã spune cã Rusaliile sunt fiinte asemãnãtoare ielelor, care umblã prin vãzduh timp de trei zile si le provoacã mult rãu oamenilor. Îi pocesc, îi schimonosesc si îi înnebunesc pe toti cei care nu le respectã zilele. În bãtrâni se spune cã, dacã esti bolnav, te poti face bine dupã ce vãtaful cãlusarilor trece cu pasul peste tine. Dansul cãlusarilor, în general, are scopul de a apãra oamenii, vitele si recoltele de influentele negative. Spre deosebire de strigoii le provoacã necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune cã-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respectã zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la nastere si preziceau moartea oamenilor. De aceastã zi se leagã o multime de obiceiuri si ceremonii: se împodobesc locuintele, portile si anexele gospodãresti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfãsoarã Jocul Cãlusarilor; se sfintesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina popularã; se împletesc cununite din spice de grâu si flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea cãsãtoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descântece.
Rusaliile reprezintã, totodatã, sãrbãtoarea întemeierii Bisericii crestine, pentru cã, în aceeasi zi, în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcãtuit cea dintâi comunitate crestinã din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Potrivit mãrturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe acestia. Pentru început, apostolii au cãpãtat puterea de a vorbi în limbi strãine, necunoscute de ei pânã atunci. Spre mirarea multor oameni aflati în Ierusalim, cei 12 au început sã facã învãtãtura Mântuitorului în diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupati de învãtarea limbilor strãine. Apoi, apostolii au iesit în toatã lumea, sãvârsind minuni, întorcând pe pãgâni de la închinarea idolilor si aducând la credintã de la oameni simpli la împãrati. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de “suflete” au crezut în Hristos, alcãtuind prima comunitate crestinã.
