Cetăţenii din zonele afectate de calamităţi naturale – inundaţii, zăpezi, cutremure – riscă să fie sancţionaţi penal dacă nu se implică în operaţiunile derulate de oficialităţi, ci doar „privesc şi aşteaptă intervenţia autorităţilor”. Aceasta este soluţia la „indiferenţa colectivă” pe care o înaintează un proiect de lege depus la începutul acestei luni la Camera Deputaţilor de 73 de parlamentari de la PSD, PNL, PC şi grupul minorităţilor naţionale.
De asemenea, la nivelul localităţilor urmează să fie constituite comitete locale de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă. Semnatarii iniţiativei legislative susţin în expunerea de motive că amenda nu motivează oamenii să acţioneze, ci doar o sancţiune penală îi va determina să nu mai stea pasivi în faţa acestor situaţii speciale.
Situaţiile de urgenţă sunt gestionate în acest moment de la nivel central de un departament de situaţii de urgenţă, apărut după incidentul aviatic din Munţii Apuseni, care este condus de secretarul de stat de la Ministerul de Interne, Raed Arafat.
Parlamentarii doresc ca înăsprească însă sancţiunile aplicate comitetelor locale de acţiune, până la sancţionarea acestora în penal.
„Sancţiunea poate duce la o intervenţie promptă şi la o pregătire mai responsabilă din partea autorităţilor cu atribuţii în intervenţia la situaţii de urgenţă. De fiecare dată când există evenimente neplăcute vedem la televizor cum cetăţeni din zonele afectate stau şi privesc contrar prevederilor legale unde se prevede obligaţia de a interveni în salvarea de bunuri sau vieţi omeneşti aşteptând intervenţia autorităţilor. Cetăţenii din aria de acoperire a evenimentului să aibă determinarea necesară de a interveni, ştiind că riscă să fie sancţionaţi penal”, susţin deputaţii şi senatorii în expunerea de motive.
Astfel, se consideră infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei: neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă, precum şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţie civilă; neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora; neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă; neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate; neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei prevăzute în planurile specifice şi neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă.
Chiar dacă iniţiatorii au cerut ca proiectul legislativ să fie dezbătut în procedură de urgenţă, aceasta nu s-a aprobat.
Stanciu Anghel (PSD): Se pune problema şi celor patru morţi din Teleorman
Deputatul PSD, Stanciu Anghel, a semnat iniţiativa legislativă, spunând că a constatat ca şi alţi colegi că cetăţenii trebuie să fie mai implicaţi în astfel de situaţii speciale.
„Ştiţi că pe vremea copilăriei mele în sate erau pompieri voluntari, era pază voluntară? Membrii Consiliului, primarul, viceprimarul, organul de poliţie local – nu vreau să bag şi popa aici că nu e cazul – pot face parte din comitetul pentru situaţii de urgenţă local”, a declarat pentru gânduldeputatul PSD. „Ceea ce dorim este şi implicarea organelor locale, a comunităţii locale, a cetăţenilor în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Am constatat şi eu şi mulţi colegi şi văd că şi acum a constatat domnul ministru Arafat că cetăţenii atunci când li se spune să evacueze o anumită zonă că vine viitura, ei refuză şi atunci când vine viitura ei intră în alertă şi cer ajutor. Unii cetăţeni spun că nu au fost anunţaţi sau avertizaţi de primar, ba că primarul avea interese să nu dea drumul la apă că-i pleacă peştii, zic unii din anumite zone, sau că păştea pe islazul ăla oile lui şi dacă dădea drumul la apă inunda islazul şi aşa mai departe”, a mai explicat Stanciu Anghel.
Potrivit acestuia, se doreşte să existe un cadru legal prin care cetăţeanul să fie implicat şi să nu mai „vină armata şi jandarmii, iar ei să stea la crâşmă şi să privească” cu muncesc alţii. În privinţa sancţiunilor penale pentru aceştia, Stanciu Anghel susţine că pedepsele se pot discuta în Parlament.
„O sancţiune penală este legată de chestiuni grave. Se pune problema şi la cei patru morţi din Teleorman, dacă din punct de vedere penal răspunde cineva. Poate au intrat ei să facă baie, Doamne fereşte că nu vreau să greşesc, dar poate au fost luaţi noaptea din somn şi nu au fost avertizaţi şamd”, a spus pentru gândul Stanciu Anghel.
Florentin Gust: În ultimii ani răspunderea a fost aruncată dintr-o parte în alta
Deputatul PSD Florentin Gust a declarat pentru gândul că proiectul îşi propune să responsabilizeze autorităţile locale, dar şi cetăţenii.
„Am văzut în ultimii ani că avem o carenţă în tot ceea ce se întâmplă în comunităţile locale, răspunderea fiind aruncată dintr-o parte în alta. Proiectul îşi propune să responsabilizeze autorităţile locale, primării şi CJ-uri ca atunci când există o situaţie de urgenţă autorităţile locale să aibă deja constituite şi să facă exerciţii prealabile comandamente formate din reprezentanţi ai autorităţilor şi cetăţenilor. De cele mai multe ori, în anumite primării, acest lucru nu este reglementat. De aceea am pus şi răspunderea penală pentru că în fiecare comunitate trebuie să existe un responsabil pentru tot ceea ce înseamnă situaţii de urgenţă”, a afirmat pentru gândul social-democratul.
Potrivit acestuia, primăriile împreună cu ISU trebuie să formeze celule pentru situaţiile de urgenţă.
„După ce se constituie din locuitori voluntari şi reprezentanţi ai autorităţilor trebuie să se facă exerciţii. La inundaţiile din 2005, aveam o comună pe la Bechet unde cetăţeanii stăteau şi se uitau cum veneau voluntari de la Craiova şi veneau să pună saci de nisip. Atunci când e o situaţie de grad zero, trebuie să participe şi locuitorii. Pe de o parte vrea să responsabilizeze autorităţile locale, care se uită deseori către centru, armată, guvern şi trebuie să ştie clar ce are de făcut şi trebuie să ştie şi cetăţeanul care trebuie să pună umărul să ajute. Aţi văzut la episodul cu avionul prăbuşit ce înseamnă ajutorul oamenilor. La cum există legea acum nu răspunde nimeni pentru cele patru victime din Teleorman. În momentul de faţă, răspunderea este împărţită, poate sunt cei care au făcut hărţile de mediu, poate sunt cei de la Ape, cred că trebuie reglementată situaţia”, a mai spus Florentin Gust.
