Confuzie mare la Bruxelles, săptămâna aceasta, după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis să invalideze controversata Directivă 24/2006 privind stocarea datelor personale de către companiile de telecomunicaţii, în vederea folosirii lor de către procurori. Decizia CJUE i-a pus în încurcătură pe experţii europeni, care sunt de câteva zile în consultări cu avocaţi şi jurişti, pentru a vedea ce e de făcut într-o astfel de situaţie, Comisia neavând un precedent după care să se ghideze. Concret, Curtea a decis că, deşi principiul stocării datelor de trafic informaţional (Directiva nu se referă la conţinutul comunicaţiilor, ci la identificare şi localizare) este legitim, termenii în care se face acest lucru încalcă dreptul la intimitate şi la protecţia datelor cu caracter personal. Prin urmare, Directiva, cunoscută şi sub numele de „Directiva Big Brother”, a fost invalidată. Consecinţele, deşi neclare acum, vor fi numeroase şi foarte importante pentru toţi europenii.
Întrebarea momentului: Ce se întâmplă acum?
Principalele întrebări la care nici oficialii naţionali, nici cei europeni nu au în acest moment un răspuns sunt: ce se întâmplă cu datele deja stocate, unde sunt ele (dat fiind că mai toate companiile telecom sunt prezente pe mai multe, dacă nu pe toate pieţele europene)?; ce se întâmplă cu legile naţionale în care a fost transpusă Directiva – vor fi anulate sau rămân valabile până vor fi contestate în instanţă?; ce se întâmplă cu procedura de infringement declanşată în acest dosar împotriva Germaniei, dat fiind că obiectul procedurii nu mai există (de marţi, se poate considera că această Directivă nu a existat niciodată, au punctat surse europene).
Întrebat, joi, de gândul ce progrese au fost făcute în ultimele zile în pregătirea răspunsului la invalidarea Directivei 24/2006, un purtător al Comisiei Europene s-a ferit să dea un răspuns, precizând doar că, la fel ca până acum, există în curs un proces de evaluare.
Singura certitudine, în acest moment, la Bruxelles, este nevoia urgentă de o nouă propunere legislativă privind retenţia datelor din telecomunicaţii, care să ia în calcul decizia Curţii de Justiţie, a arătat un oficial european. Nimeni, însă, nu se amăgeşte că actuala Comisie mai are timp pentru o asemenea iniţiativă legislativă, ea urmând să fie inclusă în pachetul de „moştenire” pentru următorul executiv UE, care se va forma după alegerile europene din 22-25 mai.
În România, nu există deocamdată o reacţie oficială faţă de această decizie la nivel european. Fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, consideră că o poziţie ar trebui să aibă instanţa supremă. „Ar trebui ca şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se sesizeze şi să poată veni cu o soluţie sau cu o invalidare”, a explicat Vreme pentru gândul. După decizia CJUE, Parlamentul European ar trebui să vină cu o propunere de modificare a directivei invalidate, ceea ce ar clarifica măsurile de luat la nivel naţional.
Fostul ministru mai consideră şi că modificările legislative de la nivel european ar putea avea efecte asupra propunerii legislative româneşti privind cartelele telefonice preplătite, în cazul cărora utilizatorii ar trebui să prezinte un act de identitate pentru a le putea cumpăra. Propunerea a fost trimisă pentru a fi votată în Parlament şi ar urma să intre în vigoare din 2015.
