Se anuntã primul cutremur în administratia publicã vasluian
LA LOC COMANDA Zeci de angajati din fosta Directie de Finante a judetului, concediati ca urmare a regionalizãrii fortate, ar putea fi reangajati în sistem, dupã ce o ordonantã de guvern emisã în mod aberant în 2013 a fost fãcutã praf de cãtre Curtea Constitutionalã. Ordonanta de urgentã a Guvernului 77/2013, care prevedea reducerea posturilor din administratia publicã, este neconstitutionalã, au decis judecãtorii Curtii Constitutionale (CC). Curtea Constitutionalã a admis astfel sesizarea de neconstitutionalitate înaintatã de un grup de 61 de deputati din grupurile parlamentare ale PDL si PPDD. „Asteptãm motivarea Curtii Constitutionale si vom cere în mod oficial ca toti cei care au fost concediati pe baza acelei ordonante de urgentã sã fie reangajati”, a anuntat avocatul finantistilor concediati în mod abuziv. Potrivit Curtii Constitutionale, decizia este definitivã si general obligatorie si se comunicã presedintelui României, presedintilor celor douã camere ale Parlamentului si primului-ministru. Autorii sesizãrii au sustinut cã OUG 77/2013 este neconformã cu dispozitiile articolului 115 alineatul 6 din Constitutie, potrivit cãruia „ordonantele de urgentã (…) nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului (…)”. Printre cei afectati de concedieri se numãrã în jur de 20 de finantisti din tot judetul, care au plecat, siliti de Guvernul USL, fie la Consiliul Judetean, fie la primãrii, pentru a avea un salariu cât de cât decent.
„Cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionalã a României a admis obiectia de neconstitutionalitate formulatã si a constatat cã dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr.77/2013 pentru stabilirea unor mãsuri privind asigurarea functionalitãtii administratiei publice locale, a numãrului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritãtile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstitutionale fatã de criticile formulate, raportate la art.115 alin.(6) din Constitutie, potrivit cãruia ‘Ordonantele de urgentã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãtile si îndatoririle prevãzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã”, este comunicatul oficial al CCR. Potrivit acestei institutii fundamentale în statul român, decizia este definitivã si general obligatorie si se comunicã presedintelui României, presedintilor celor douã camere ale Parlamentului si primului-ministru. Deputatii semnatari ai sesizãrii precizau cã prin OUG 77/2013 au fost desfiintate, cu unele exceptii, posturile vacante de la ministere, institutii si autoritãti publice aflate în subordinea, autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finantare, de la institutii si autoritãti publice finantate integral sau partial din bugetul asigurãrilor sociale de stat si/sau bugetele fondurilor speciale, de la institutiile publice locale. De asemenea, a fost redus numãrul total de posturi ocupate, s-a dispus ca institutiile publice sã îsi modifice structurile functionale, astfel încât numãrul total al functiilor de conducere din cadrul fiecãrei autoritãti sau institutii publice care are în aparatul propriu/ de specialitate si personal contractual ori, dupã caz, numai personal contractual, sã fie de maximum 12 la sutã din numãrul total al posturilor aprobate. Autorii sesizãrii mai arãtau cã prin actul normativ s-a dispus: transformarea posturilor de conducere desfiintate în posturi de executie corespunzãtoare studiilor si conditiilor de vechime avute, modificarea structurii stabilite anterior a serviciilor publice deconcentrate, ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen numai dupã obtinerea avizului favorabil al Guvernului, printr-o notã initiatã de Ministerul Dezvoltãrii si Ministerul Finantelor ori a Ministerului Sãnãtãtii, Ministerului Educatiei si Ministerului Muncii, dupã caz, cu conditia încadrãrii în plafoanele de cheltuieli de personal aprobate si aprobarea anualã de cãtre Guvern a numãrului maxim de posturi care pot fi înfiintate si ocupate, suplimentar fatã de cele deja existente. Totodatã, potrivit acestora, „Curtea Constitutionalã a statuat în mod constant în jurisprudenta sa cã viciul de neconstitutionalitate a unei ordonante simple sau de urgentã emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de cãtre Parlament a ordonantei respective”. În concluzie, arãtau ei, prin legea de aprobare a OUG 77/2013 „au fost afectate asemenea institutii fundamentale ale statului, precum si toate celelalte componente care definesc regimul juridic al acestora”. Guvernul a adoptat, în 26 iunie 2013, OUG 77/2013 pentru stabilirea unor mãsuri privind asigurarea functionalitãtii administratiei publice locale, a numãrului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritãtile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Executivului ori a ministerelor. Legea pentru aprobarea OUG nr. 77/2013 a fost adoptatã de Parlament în decembrie 2013.
Un grup de 31 de finantisti de la Vaslui au pornit rãzboiul cu Ministerul de Finante
Nu mai putin de 31 de angajati de la Finantele Publice Vaslui, concediati dupã înfiintarea Directiei Regionale de Finante, au pornit un rãzboi în instantã cu ministerul de resort, dar si cu Guvernul. „Având în vedere cã prin reorganizarea ANAF numãrul total de posturi nu se diminueazã, deci nu sunt în prezenta unei reduceri de personal, corect si legal ar fi trebuit întreprinse urmãtoarele etape: operarea transformãrii/fuziunii prin absorbtie si preluarea drepturilor si obligatiilor de cãtre ANAF si noile structuri subordonate. Aceasta presupunea ca toate organigramele cu functiile/posturile existente în vechile structuri sã fie integrate în noile structuri; adoptarea noilor organigrame pentru ANAF (dupã reorganizare), cele opt directii regionale ale finantelor publice, precum si Directia Generalã Antifraudã, precum si adoptarea noilor state de functii; evaluarea personalului existent în functie de noile organigrame si state de functii. (…) Directia Generalã a Finantelor Publice nu a organizat examen pentru stabilirea ordinii de eliberare din functie, ci a ales o metodã nereglementatã de legea 188/1999 – si anume, a transferat pe o parte din functiile publice vacante din noile structuri numai anumiti functionari publici din vechile structuri, iar altora le-a acordat preaviz, fãrã nicio motivatie”, au spus finantistii concediati, în plângerea cãtre instantã. Oamenii au mai spus cã, în baza aceleiasi legi 188, „trebuiau sã primeascã decizii de eliberare din functie cu preaviz numai acele persoane care, în urma examenului, nu îndeplineau conditiile de numire raportat la fisele de post, respectiv s-a schimbat structura compartimentului si s-au modificat mai mult de 50% din atributiile postului, prevedere legalã ce nu a fost respectatã”.
Unii finantisti concediati ar putea fi reangajati, apreciazã avocatii
Urmare a deciziei Curtii Constitutionale, finantistii concediati fãrã respectarea legii ar putea cere reangajarea pe post. „Asteptãm motivarea Curtii Constitutionale si vom cere în mod oficial ca toti cei care au fost concediati pe baza acelei ordonante de urgentã sã fie reangajati”, sustine unul dintre avocatii finantistilor. Desi, initial, erau 31 de persoane care au dat în judecatã Ministerul de Finante, 11 au fost reangajati în sistem. Un grup de 20 de fosti finantisti, mutati în mare grabã la unele primãrii locale sau la Consiliul Judetean, continuã lupta cu institutiile statului. „Sunt douã procese pe rol, unul care priveste suspendarea deciziei de eliberare din functie si celãlalt pentru anularea acestei decizii. Pânã acum, s-a dat o hotãrâre definitivã prin care se suspendã efectul deciziilor de eliberare din functie pânã la judecarea pe fond”, explicã oficialii Administratiei Judetene a Finantelor Publice.
