BANIConducerea Consiliului Judetean Vaslui a prezentat, ieri, în cadrul unei conferinte de presã, proiectul privind Reabilitarea sistemului de alimentare cu apã, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare în aglomerãrile Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti, cel mai important proiect derulat la nivelul judetului Vaslui. Cofinantat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu 2007 – 2013, programul are o valoare de 103 milioane de euro si are termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. „Noi vrem sã trecem la treabã cât mai repede cu putintã, ne-am propus sã cheltuim fondurile europene pe obiectivele cu care ne-am înscris, în termenul legal”, a spus Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean Vaslui.
Managerul proiectului, Dorin Bãlãnescu, a prezentat datele tehnice si obiectivele propuse proiectului. Licitatiile pentru asistentã tehnicã au început în anul 2013. „Lucrãrile au început cu toate activitãtile de management, cu accent pe activitatea de proiectare si întocmire a documentatiilor de atribuire care, în aceastã lunã, în mod normal ar trebui sã se finalizeze, astfel încât la începutul lunii martie sã lansãm licitatia pentru contractele de lucrãri pe cele cinci retele. Am fortat si am lansat în licitatie, fãrã asistentã tehnicã, douã contracte foarte importante, contractele de bazã din cadrul proiectului, cele privind statiile de tratare si statiile de epurare. La statiile de tratare s-au înregistrat contestatii, problema s-a rezolvat, iar acum am înaintat raportul si asteptãm rãspuns pozitiv, pentru a trece la semnarea primului contract de lucrãri pe statii de tratare. La statiile de epurare, comisia este în procedurã finalã de evaluare, procedurã care a fost extrem de dificilã. Au fost 12 ofertanti, majoritatea firme strãine sau asocieri internationale, licitatia va fi electronicã si sperãm sã putem semna cât mai repede contractul pentru trecerea efectivã la lucrãrile de la statiile de epurare la Vaslui, Bârlad si în completare la Husi”, a precizat Dorin Bãlãnescu. Reprezentantul Aquavas, dar si fostul prefect al judetului, Ioan Tibulcã, au admis faptul cã proiectul este unul dificil. Pânã în anul 2015, gradul de racordare a cetãtenilor din mediul urban la sistemul de apã si canalizare, trebuie sã fie de 99 la sutã, iar cel al cetãtenilor din mediul rural de 75 la sutã. „În perioada 2015-2020, asa cum prevãd documentele Uniunii Europene, trebuie sã ajungem aproape de sutã la sutã cu racordarea. Dacã ne uitãm cum stãm în teritoriu, este o tintã aproape imposibilã, dar cu fondurile care vor veni sper sã reusim”, a spus Tibulcã. Autoritãtile sustin cã în faza de implementare a acestui proiect se creeazã locuri de muncã, iar cresterea economicã generatã de îmbunãtãtirea infrastucturii va determina si investitii noi.
Dumitru Buzatu: Ideea drobului de sare nu e bunã deloc
Întrebat dacã se asteaptã si la întârzieri ale proiectului din cauza unor contestatii ale licitatiilor sau din pricina lipsei banilor, Dumitru Buzatu s-a arãtat foarte deranjat. „Întrebarea are un caracter traditional la noi. Intervin în calitate de presedinte al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitarã, fiindcã vãd cã am luat-o pe un drum ocolitor si care începe cu negatii. Ba nu avem, ba nu putem, ba întârziem. Eu nu pot sã înteleg modalitatea aceasta de abordare a lucrurilor. Avem de-a face cu un proiect pe care trebuie sã-l derulãm rapid. Trebuie sã ne punem întreaga capacitate la bãtaie pentru a duce la bun sfârsit un proiect vital pentru judetul Vaslui. Eu sunt obisnuit cu criticile nefondate, nu mã sperii, dar dacã începem cu ideea cã nu avem bani, cã întârziem, nu e bine. Ideea drobului de sare care stã sã cadã si care oricum ne va duce la esec, nu e bunã deloc. Ce sã facem atunci? Mai bine nu ne mai apucãm deloc. Acesta este un proiect important, poate cel mai important care a existat vreodatã în Vaslui si urmeazã sã fie implementat într-un timp foarte scurt”, a declarat Buzatu. Acesta a mai spus cã proiectul se deruleazã în conditii destul de vitrege si cu finantãri nu tot timpul multumitoare, motiv pentu care este necesarã o abordare pozitivã. La rândul sãu, vicepresedintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi, a solicitat sprijin din partea primarilor judetului, dar si din partea cetãtenilor. „Ne-am lovit de atâtea ori de diverse probleme când a fost vorba de investitiile judetului Vaslui. De aceea cer un sprijin activ din partea tuturor celor implicati în proiect, începând cu primarii localitãtilor vasluiene si terminând cu cetãtenii, care sunt beneficiarii investitiei. Si în casã, când îti faci curat, este mai întâi mizerie, praf. Cu scuzele de rigoare, rugãm populatia sã fie întelegãtoare pe parcursul derulãrii acestui proiect, fiindcã nu va fi usor”, a precizat Mihalachi. Vicepresedintele CJ, Corneliu Bichinet, a tinut sã atragã atentia asupra faptul cã proiectul a avut parte de ceva bete în roate de la momentul aprobãrii lui. „În anul 2006, când eram presedinte al CJ, am semnat prima conventie cu Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului. Valoarea proiectului era de 64 de mlioane de euro. Noi ne-am tinut de cuvânt, am asigurat cota de cofinantare. Ce s-a lucrat în judetul Vaslui, s-a lucrat pe banii CJ si asta nu trebuie sã uite nimeni. Constructorii au lucrat cum se cuvine si multi au intrat în mari probleme financiare din cauza ministerului, care nu a alocat fondurile necesare. Am reusit trecerea proiectului pe POS mediu. Au fost zeci de drumuri la minister. Am stat cu totii crispati pânã am vãzut semnãtura, fiindcã poti sã lucrezi foarte bine, dar sã pierzi finantãrile. În sfârsit, acesta este un proiect de mare anvergurã pentru judetul Vaslui”, a subliniat Bichinet. Proiectul prevede investitii importante în dezvoltarea infrastructurii de apã si apã uzatã în patru aglomerãri: aglomerarea Vaslui – municipiul Vaslui, inclusiv suburbiile Viisoara, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu; aglomerarea Bârlad – municipiul Bârlad; aglemerarea Husi – municipiul Husi; aglomerarea Negresti – orasul Negresti si satul Parpanita. Durata proiectului este iulie 2013 – decembrie 2015, valoarea totalã a proiectului este de 468.061.082 fãrã TVA, împãrtitã pe surse de finantare, astfel: 367.365.414 lei fãrã TVA finantare nerambursabilã din Fondul de Coeziune, 45.170.613 fãrã TVA finantare nerambursabilã de la bugetul de stat, 4.167.033 lei contributia beneficiarului din bugetul local, 51.358.022 lei fãrã TVA – cheltuieli, altele decât cele eligibile conform POS Mediu. Proiectul îsi propune îmbunãtãtirea calitãtii vietii pentru aproximativ 40 la sutã din locuitorii judetului, reducerea poluãrii mediului, apelor subterane si de suprafatã, atenuarea riscurilor asupra sãnãtãtii si asigurarea calitãtii apei potabile pentru mai mult de 145.000 de persoane.
Iatã principalele investitii care fac obiectul a sapte contracte de lucrãri!
Conducerea CJ Vaslui a prezentat si principalele investitii care se vor derula în cadrul proiectului. Este vorba de reabilitarea statiilor de tratare din Vaslui, Bârlad si Husi, reabilitarea statiilor de epurare din cele trei municipii, retele de apã – extindere 54,63 km si reabilitare 11,59 km – si retele de canalizare, cu extindere pe 56,37 km, în Vaslui. Urmeazã retele de apã, cu extindere pe 36,29 km si reabilitare 8,82 km si retele de canalizare – extindere 29,28 km si reabilitare 10,53 km în municipiul Bârlad. Pentru Husi, vor fi extinse retelele de apã cu 15 km, plus reabilitãri pe 6 km, dar si extinderi de retele canalizare pe 12,5 km. Orasul Negresti va avea extinderi de retele de apã pe 12,15 km si reabilitarea retelelor existente pe 1,2 km, plus extinderea retelelor de canalizare pe 17 km. Vor mai o statie de tratare si epurare nouã în Negresti, plus surse, aductiuni si refulãri, statii de pompare, rezervoare apã potabilã în Vaslui si Bârlad. „Repet, implementarea acestui proiect trebuie fãcutã în proportie de 100%, având în vedere cã avem fondurile asigurate. Important este sã amintim de faptul cã lucrãrile care s-au executat pânã acum vor fi decontate prin Consiliul Judetean, iar cele care se vor contracta se vor achita prin Programul Operational Sectorial, dar si pe programul operational regional”, a mai precizat presedintele Consiliului Judetean. Si un amãnunt interesant: la Vaslui, statia de epurare poate deservi în jur de 80.000 de locuitori, desi în oras mai sunt în jur de 60.000 de persoane, ceea ce înseamnã cã se vor putea face extinderi si cãtre comunele din jur, în perspectiva constituirii unei zone metropolitan.