DISTRUSÃ Patroana ziarului Monitorul de Vaslui, Maricica Iovitã, mai are de asteptat dupã gratii!
SPERANTE În urma intrãrii în vigoare, de la 1 februarie, a noului Cod Penal, doar pentru 142 din cei aproape 1000 de detinuti de la Penitenciarul Vaslui, comisiile de evaluare special create au considerat necesar discutarea sentintelor primite prin hotãrâri judecãtoresti anterioare. Dintre aceste solicitãri adresate, 73, Tribunalului Vaslui, iar 69 Judecãtoriei Vaslui, doar în 28 de cazuri judecãtorii au admis solicitãrile de reexaminare a sentintelor, în alte 30 de cazuri decizia fiind amânatã, numai trei detinuti fiind eliberati ca urmare a micsorãrii sentintelor sub perioada deja executatã. Multi „grei”, din judetul Vaslui, printre care Daniel Drãgan, Maricica Iovitã sau Remus Mitrea nu au beneficiat de clementa noilor prevederi a legii penale, astfel cã-si vor ispãsi în întregime pedeapsa.
Chiar dacã multi dintre actualii detinuti îsi puneau sperante cã, prin intrarea în vigoare a noului Cod Penal, vor avea de ispãsit pedepse mai mici pentru faptele sãvârsite, acest lucru nu s-a întâmplat. Din totalul de aproape 1000 de detinuti „cazati” la Penitenciarul Vaslui, doar pentru 142 dintre ei, comisiile de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile, organizate în penitenciare conform HG836/2013 au trimis spre instantele vasluiene solicitãri de reexaminare a dosarelor. Dintre acestia, doar trei detinuti au fost eliberati încã de sâmbãtã, pentru cã pedeapsa aferentã noului Cod Penal era mai mare decât perioada deja executatã în închisoare, în alte 25 de cazuri, judecãtorii admitând solicitãrile comisiilor. O parte dintre acesti „fericiti” au primit deja sentinte, care nu reduc cu nimic din perioada ce au de executat dupã gratii, în timp ce altii pot, în trei zile de la primirea comunicãrii din partea instantei, sã se adreseze Curtii de Apel Iasi pentru reexaminarea dosarului. Au fost si douã persoane cãrora li s-a respins solicitarea, judecãtorii considerând cã nu se îndeplinesc conditiile legale.
N-au avut noroc!
Între actualii detinuti cãrora comisiile de evaluare nu au considerat necesar cã s-ar impune reduceri de pedepse conform noii legi penale, se numãrã si Remus Mitrea, fostul director al Agentiei pentru Protectia Mediului Vaslui, ori afacerista Maricica Iovitã, condamnati pentru fapte de coruptie, dar si alte nume sonore care au tinut capul de afis al ziarelor în ultima perioadã. Remus Mitrea a fost condamnat la o pedeapsã de 10 ani de închisoare cu executare pentru nu mai putin de opt infractiuni de luare de mitã, la începutul anului trecut, fostul director al APM declarând apel, care este pe rol. Tot anul trecut, Maricica Iovitã a fost condamnatã la doi ani de închisoare cu executare, pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv dare de mitã, dupã ce, în 2006, a încercat, în complicitate cu un procuror iesean, Ioan Ciofu, condamnat la rândul sãu la trei ani cu executare, sã fabrice un dosar penal omului de afaceri Adrian Porumboiu. Un alt condamnat vasluian celebru, Daniel Drãgan, fost sef al agriculturii vasluiene, arestat pe când era presedintele Agentiei Domeniului Statului, a cãrui dosar a fost trimis de cãtre comisia de evaluare cãtre judecãtori, a beneficiat prea putin de prevederile noului CPP, dat fiind faptul cã nu i s-a redus nimic din pedeapsa de sase ani cu închisoare primitã pentru fapte de coruptie, ci doar de reducerea cu un an a pedepsei complementare de sase ani de interzicere a drepturilor prevãzute de art. 64 din Codul Penal. Daniel Drãgan a fost arestat în 2010 si condamnat la sase ani de închisoare pentru cã, în anul 2007, a semnat mai multe decizii care puneau în posesie mai multe persoane cu câteva sute de hectare de terenuri apartinând ADS la Popesti Leordeni, paguba fãcutã statului român fiind de peste 90 milioane de euro, contravaloarea terenului dat în compensare. Solutia judecãtorilor de la Judecãtoria Vaslui în cazul fostului presedinte ADS este cã „În baza art. 23 din Legea nr.255/2013, art. 6 alin. 6 Cod Penal raportat la art. 595 Cod procedurã penalã, admite sesizarea Comisiei de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile, constituitã în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Vaslui. Constatã cã prin sentinta penalã nr. 86 din 29.01.2010 a Judecãtoriei Sector 1 Bucuresti modificatã prin decizia penalã nr. 261 din 14.04.2010 a Tribunalului Bucuresti Sectia I A penalã a fost condamnat inculpatul DRÃGAN DANIEL, detinut în prezent în Penitenciarul Vaslui la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infractiunii prevãzute de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 modificatã raportat la art. 248 indice 1 Cod Penal din 1969 combinat cu art. 248 Cod Penal din 1969 si în baza art. 65 Cod Penal din 1969 au fost interzise drepturile prevãzute de art. 64 lit.a teza finalã lit.b,c pe o duratã de 6 ani. Dispune reducerea duratei pedepsei complementare prevãzute de art. 65 din Codul Penal din 1969 a interzicerii drepturilor prevãzute de art. 64 lit.a teza finalã, lit.b, c din Codul Penal de la 6 ani la 5 ani conform dispozitiilor art. 66 alin.1 Cod Penal”. Printre condamnatii cãrora li s-a admis cererea, dar vor trebui sã apeleze la Curtea de Apel Iasi pentru a li se reexamina dosarele se numãrul fostul director al SC Petal Husi SA, Ioan Escu, condamnat la 10 ani de închisoare pentru înselãciune cu consecinte deosebit de grave pentru fraudarea, cu peste 3 milioane lei a combinatului Sidex Galati. Între timp, alti vasluieni care nu sunt încã condamnati definitiv ar putea beneficia de prevederile noului CPP, fie datoritã faptului cã a fost introdus sistemul zilelor amendã, pot primi pedepse cu suspendare sub supraveghere, cu executarea de muncã în folosul comunitãtii, ori pot beneficia de prescrierea faptelor, prescriere care acum intervine la 10 ani dupã comiterea infractiunii.
Elemente de noutate a noului Cod Penal
Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, sunt introduse o serie de elemente de noutate. Astfel, dacã o persoanã este gãsitã vinovatã, judecãtorul are posibilitatea sã o condamne la pedepse cu executare, cu suspendare sub supraveghere, dacã pedeapsa aplicatã este între 2 – 4 ani, sã renunte la aplicarea pedepsei, pentru infractiuni sanctionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani, sau chiar sã amâne aplicarea pedepsei. În schimb, pluritatea de infractiuni sunt pedepsite mai aspru: dacã se comit mai multe infractiuni în concurs, pedeapsa rezultatã este stabilitã conform sistemului de cumul juridic, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, si un spor de o treime din celelalte pedepse. Pentru infractiunile continuate si cele complexe, pedeapsa poate urca pânã la maximul special, la care se poate adãuga un spor de 3 ani. Infractiunea continuatã este calificatã ca atare doar dacã este îndreptatã împotriva aceleiasi persoane. În ceea ce priveste liberarea conditionatã, condamnatul aflat în executarea pedepsei în penitenciar poate fi eliberat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dar numai dacã si-a îndeplinit în totalitate obligatiile civile, respectiv plata despãgubirilor cãtre victime, si doar dacã a executat o duratã minimã de 20 de ani, pentru condamnarea pe viatã, trei sferturi pentru pedepsele mai mari de 10 ani sau douã treimi pentru pedepse de pânã la 10 ani. Pentru condamnatii în vârstã de peste 60 de ani, durata minimã de executare este de douã treimi din pedeapsã pentru bãrbati sau jumãtate pentru femei. Dacã perioada rãmasã de executat dupã eliberarea conditionatã este de minim doi ani, cel eliberat va avea de executat anumite mãsuri de supraveghere si obligatii. În ceea ce priveste infractiunile pentru care se poate rãspunde penal, apar noi infractiuni, cum ar fi în cazul celor contra patrimoniului, abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înselãciunea privind asigurãrile deturnarea licitatiilor publice. Autoritãtile sunt ocrotite în mod special, orice violentã sau amenintare împotriva unei persoane care exercitã o autoritate de stat, în timpul exercitãrii functiei, pentru intimidare sau rãzbunare, duce la majorarea pedepsei cu o treime pentru ultraj, iar dacã victima este judecãtor sau procuror, infractiunea este de ultraj judiciar iar pedeapsa se majoreazã cu jumãtate! În cazul infractiunilor contra înfãptuirii justitiei, apare infractiunea de obstructionare a justitiei, pentru împiedicarea organului judiciar sã efectueze un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia organelor judiciare, pedeapsa acordatã fiind între trei luni si un an închisoare. Intimidarea, amenintarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia de a nu da, a da, sau a retrage o declaratie datã organelor judiciare constituie infractiunea de influentare a declaratiilor, pedepsitã de la 1 la 5 ani închisoare. Apar si infractiunile de „presiuni asupra justitiei”, sanctionabilã cu închisoarea de la trei luni la un an, „inducerea în eroare a organelor judiciare”, pentru denuntare calomnioasã, dar si asistenta si reprezentarea neloialã”, pentru avocatii care fac întelegeri cu partea adversã pentru fraudarea intereselor clientului sãu.
