Un parlamentar din judetul Vaslui se bate pentru reluarea transportului naval pe râul Prut, un mai vechi deziderat al locuitorilor din comunele de pe Valea Prutului. Senatorul PSD, Doina Silistru, a fãcut mai multe petitii la noul ministru al Transporturilor, Ramona Mãnescu, cerând sã se analizeze propunerea de redeschidere a traficului cu nave de capacitate micã pe Prut. „Oamenii de afaceri din Vaslui si Iasi, alãturi de Camerele de Comert din cele douã judete, doresc sã se angajeze într-un parteneriat în vederea realizãrii mai multor proiecte, din care unul este deosebit de important: redeschiderea navigatiei pe râul Prut. Încã de anul trecut, ministerul pe care îl conduceti, împreunã cu Ministerul de Interne si Ministerul Mediului, au înfiintat un grup interministerial care sã analizeze oportunitatea acestui proiect. Vã întreb, doamnã ministru, care este rezultatul raportului de analizã, în ceea ce priveste fezabilitatea navigatiei pe râul Prut, proiect ce va putea fi realizat din fonduri europene nerambursabile si care va atrage mai multi investitori în aceste zone defavorizate?”, este întrebarea pe care senatorul Silistru a adresat-o ministrului Transporturilor. Pânã acum, nu s-au fãcut decât niste studii, în conditiile în care ultimele nave pe Prut au circulat în anul 1945.
Interesant este cã, din datele oficiale, navigatia pe râul Prut s-a practicat de la 1856, însã o navigatie în mod regulat s-a înregistrat abia începând cu 1870. Pânã în anul 1914, s-a navigat pe sectorul Dunãre-Nemteni, în lungime de 318 km, iar dupã primul rãzboi mondial, prin lucrãrile executate de Administratia Comercialã a Porturilor si Cãilor de Comunicatie, navigatia s-a întins pânã în localitatea Sculeni, la 445 km de la Dunãre. Pescajul sau adâncimea de navigatie asiguratã de sectorul Dunãre-Nemteni era de 0,9-1,20 m, iar navigatia se fãcea cu nave de 300-600 tone capacitate cu încãrcãturã partialã la ape mici. Dupã al doilea rãzboi mondial, navigatia pe Prut a fost sistatã, iar râul a devenit frontierã de stat. Abia dupã 1989, problema navigabilitãtii pe râul Prut a revenit în actualitate, fiind tratatã cu un oarecare interes în perioada 1991-1996. Prin 1991, partea românã a elaborat „Studiul privind posibilitatea de reactivare a transporturilor navale românesti pe râul Prut”, iar doi ani mai târziu, în 1993, un studiu de prefezabilitate, inclusiv conectarea la sistemul de navigatie fluvial maritim. A fost întocmit si un proiect de conventie privind amenajarea pentru navigatie a râului Prut, denumit „Conventia Prutului”, inclusiv un regulament de organizare si functionare. Dupã 1997, guvernele din R. Moldova nu au mai manifestat interes pentru reluarea circulatiei navale pe Prut, astfel cã acum în aceastã zonã se desfãsoarã, pe partea moldoveneascã, mici transporturi navale pentru transportul unor cantitãti de balast. Dupã 2006, s-a stabilit o strategie pe termen lung privind reînfiintarea unor porturi pe Prut, la Oancea, Fãlciu, Râsesti si Prisãcani. Desi Guvernul României a propus omologilor de la Chisinãu acordarea unor sume de 1,5 milioane de euro pentru amenajarea Prutului în vederea reluãrii navigatiei, sustine conducerea Ministerului Transporturilor, partea moldoveneascã nu a fost interesatã de propunerea pãrtii române. Acum trei ani, în 2011, a fost o discutie la nivel de secretar de stat între Ministerele Transporturilor din cele douã tãri, în urma cãreia s-a convenit sã se facã o comisie mixtã româno-moldoveanã, care sã analizeze impactul economic al reluãrii acestor transporturi. Timpul a trecut, dar nu s-a fãcut nimic, astfel cã problema rãmâne în continuare în discutie. Interesant este cã la inaugurarea târgului national „Fabricat în Moldova”, premierul R. Moldova, Iurie Leancã, a vorbit despre necesitatea construirii unui pod peste Prut, în zona Leova-Vetrisoaia. „Premierul Leancã a spus cã a avut discutii cu dl. Ponta, prim-ministrul României, privind oportunitatea construirii acestui pod. Este o temã de discutie între guvernele celor douã tãri, a mai spus premierul Republicii Moldova”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, care a fost prezent la discutiile oficiale pe acest subiect, alãturi de vicepresedintele Consiliului Judetean, Vasile Mihalachi.
