Iatã infractorii care beneficiazã de noul Cod Penal!

MAREA „IESEALÔ DE LA VASLUI

ASALT Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, care prevede pedepse mult mai mici pentru diverse infractiuni ca pânã acum, instantele de judecatã au fost asaltate, încã din prima zi, de sute de cereri ale detinutilor de reexaminare a sentintelor. Doar la instantele din Vaslui au fost depuse peste 130 de cereri trimise de comisiile organizate la nivelul penitenciarului vasluian, în cele mai multe cazuri solutiile fiind amânate pentru perioada urmãtoare. Doar trei detinuti au fost pusi în libertate sâmbãtã, la ora 17, de la penitenciarul Vaslui, ca urmare a faptului cã, conform noului CPP, si-au ispãsit pedepsa, un alt minor fiind trimis la un centru de reeducare pânã la majorat.

Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, dosarele celor 987 de detinuti de la Penitenciarul Vaslui au fost verificate pentru emiterea noilor mandate de executare a pedepselor, în conformitate cu prevederile legale si pedepsele prevãzute. La nivelul tuturor penitenciarelor sau centrelor de educare au fost înfiintate comisii formate din judecãtor si procuror, care au verificat dosarele celor care ispãsesc pedepse privative de libertate si, unde a fost cazul, au înaintat cãtre instante sesizãri de reexaminare, unii dintre detinuti ispãsindu-si pedeapsa, conform noilor reglementãri, altora reducându-li-se pedepsele. Instantele de judecatã au lucrat din plin, pentru verificarea sesizãrilor trimise de comisiile de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile, comisii organizate în penitenciare conform HG836/2013. Practic, prin intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, sunt aduse multe modificãri la legea penalã, inclusiv pedepse mai blânde pentru diverse infractiuni, astfel cã multi dintre cei care-si ispãsesc condamnãri privative de libertate sperã sã primescã condamnãri mai usoare. Pentru solutionarea acestor cereri, instantele de judecatã au lucrat din plin, la Tribunalul Vaslui fiind dispuse cinci complete de judecatã, care au verificat nu mai putin de 73 de astfel de cereri, în timp ce la Judecãtoria Vaslui au lucrat 6 complete de judecatã, pentru solutionarea a 48 dosare ale detinutilor de la penitenciarul Vaslui. Cu toate cã au fost examinate peste 130 de cereri , doar în trei cazuri judecãtorii au dispus punerea în libertate de îndatã a unor persoane care si-au ispãsit deja pedeapsa conform prevederilor noului C.P.P. Este vorba de un condamnat pentru înselãciune, Stefãnescu Nicolae, din judetul Olt, care a ispãsit 4 ani si nouã luni, un bârlãdean, Ionut Nãstase, condamnat în anul 2010 initial la 5 ani de închisoare pentru furt, si cãruia, conform noului CPP, pedeapsa i s-a redus la trei ani, si un husean, Constantin Trufea, care primise o pedeapsã de doi ani si patru luni pentru conducere fãrã permis, pedeapsã care, prin descumulare, i s-a redus la un an si o lunã, ispãsitã deja. Un alt detinut, minor, a fost transferat la un centru de reeducare pentru minori, pânã la împlinirea vârstei de 16 ani, într-un centru educativ. Multor altor detinuti care fãcuserã cereri de aplicare a prevederilor noului cod penal la sentintele primite anterior li s-a admis solicitarea, urmând ca, zilele viitoare, judecãtorii sã decidã dacã li se vor reduce pedepsele.

Vor în libertate!

Mare parte dintre detinutii care au fãcut cereri cãtre comisiile de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile sunt dintre cei condamnati pentru furt, ori alte fapte antisociale putin periculoase, dar, printre ei, sunt si dintre cei care au sãvârsit infractiuni cu violentã, viol, incest, omoruri deosebit de grave, pentru care au primit pedepse foarte mari. Este cazul lui Dan Perju, unul dintre autorii triplului asasinat de la motelul Moara grecilor, condamnat la 26 ani de închisoare, si care, dupã ce instanta a decis sã respingã sãptãmâna trecutã, cererea de reexaminare a dosarului, si-a încercat norocul încã o datã, profitând de intrarea în vigoare a noului CPP. La fel a procedat si Gicu Vlad Bocãnet, din Ivãnesti, judetul Vaslui, tânãr de familie bunã, fiul unui fost ofiter de securitate, care însã a fost condamnat anul trecut pentru detinere si trafic de substante interzise, respectiv cocainã. Un alt personaj care a fãcut cerere în speranta cã va fi eliberat înainte de termen este huseanul Ioan Escu, fost director al Petal SA Husi, care în 2011, dupã opt ani de procese, a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pentru înselãciune cu consecinte deosebit de grave. Escu, împreunã cu mai multi complici, a fost implicat în marele scandal SIDEX, când, în 2003, prin diverse firme, a reusit devalizarea companiei gãlãtene cu peste 3 milioane lei. Un alt personaj de notorietate care ar dori sã scape mai repede din închisoare este Daniel Drãgan, fost sef al agriculturii vasluiene, fost, în 2007, sef de cabinet al ministrului Agriculturii si arestat pe când era presedintele Agentiei Domeniilor Statului. Drãgan a fost arestat în 2010 si condamnat la sase ani de închisoare pentru cã, în anul 2007, a semnat mai multe decizii care punea în posesie mai multe persoane cu terenuri apartinând ADS în apropierea Bucurestiului, paguba fãcutã statului român fiind de peste 90 milioane de euro, contravaloarea terenului dat în compensare.

Infractori periculosi ar putea fi pusi în libertate

La penitenciarul Vaslui îsi ispãsesc pedeapsa si unii infractori foarte periculosi, condamnati la ani grei de închisoare pentru fapte care prezentau un pericol deosebit de grav pentru societate si care au îngrozit opinia publicã. Printre ei, se numãrã ieseanul Eugen Gheonca, condamnat în anul 2005 la 15 ani de închisoare pentru cã, timp de cinci ani, si-a violat în mod repetat propriile fiice care aveau initial doar 10, respectiv 11 ani! Un alt iesean, gãzduit de penitenciarul vasluian, este Tenie Stefan, autorul unui masacru în Dealu Morii, în care a mãcelãrit un bãtrân si douã femei, printre care si concubina sa, în 1998. Ciprian Bujdei ispãseste o pedeapsã cu închisoarea de 22 ani, pentru cã si-a ucis cu cruzime prietena, aplicându-i zeci de lovituri cu cutitul, încercând ulterior s-o stranguleze cu un snur. Tot în penitenciarul Vaslui se aflã închis si un constãntean, Burlacu Constantin Aurelian, condamnat la 11 ani de închisoare pentru trafic de heroinã, sau Pancu Valeriu, condamnat în anul 2009 la 12 ani de închisoare pentru viol. Cu totii au depus sesizãri la comisia de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile pentru a beneficia de reduceri de pedepse, si a iesi mai devreme din închisoare.

Noul Cod Penal – elemente de noutate

Fatã de Codul Penal 1969, în noul CPP apar modificãri în ceea ce priveste cuantumul pedepsei, care în general scade, si apar noi infraciuni, altele sunt abrogate. Pentru unele infractiuni, limita superioarã a pedepsei este mai micã decât în vechiul cod. De exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului, maximul pedepsei scade de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat, pedeapsa aplicatã scade de la 15 la 10 ani, pentru mãrturie minicioasã, de la 5 la 3 ani, pentru înselãciune, maximul scade de la 15 la doar 3 ani, sau pentru hãrtuirea sexualã de la doi ani la un an. Pentru alte infractiuni, scade atât minimul, cât si maximul pedepsei: Pentru lipsirea de libertate în mod ilegal, pedeapsa era de 3 – 10 ani, acum vor fi de 1 – 7 ani, pentru trafic de minori, pedeapsa va scade de la 5 – 15 ani, cum era anterior, la 3 – 10 ani închisoare, violarea de domiciliu, pedepsitã de la 6 luni la patru ani, acum se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani, în timp ce delapidarea, sanctionatã cu 1 – 15 ani închisoare, pe noul cod va fi între 6 luni la 7 ani. În cazul infractiunilor de coruptie, limita maximã a pedepsei pentru luare de mitã este mai micã cu 2 ani, pentru cumpãrarea de influentã, mai micã cu trei ani, pe când la darea de mitã si traficul de influentã creste limita maximã cu doi ani, iar la infractiunea de conflict de interese minimul creste cu 6 luni. Dacã o persoanã este gãsitã vinovatã, judecãtorul are posibilitatea sã dispunã condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu executare, cu suspendare sub supraveghere, dacã pedeapsa aplicatã este între 2 – 4 ani, sã renunte la aplicarea pedepsei, pentru infractiuni sanctionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani, sau chiar sã amâne aplicarea pedepsei. În plus, se introduce sistemul zilelor amendã, în cazul în care pedeapsa este între 30 – 400 zile, cuantumul unei zile amendã este de 10 – 500 lei. Retinerea circumstantelor atenuante duce la reducerea limitelor de pedeapsã cu o treime, iar în cazul circumstantelor agravante, judecãtorul poate decide aplicarea unei pedepse pânã la maximul special, cu posibilitatea aplicãrii unui spor de 2 ani peste acest maxim. În plus, începând de la 1 februarie, dacã se comit mai multe infractiuni retinute în sarcina aceluiasi suspect, pedeapsa este stabilitã potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu si fix. De exemplu, în cazul pedepselor cu închisoarea, judecãtorul va aplica pedeapsa cea mai grea plus un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite. Minorii nu mai pot fi sanctionati cu închisoarea ci, numai prin mãsuri educative, din care unele neprivative de libertate, sau, în cazul în care pedeapsa este privativã de libertate, internarea în centre educative pe perioadã de 1 – 3 ani sau internarea în centre de detentie 2 – 5 ani, sau 5 – 15 ani, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.

Escroaca Frãtiman va fi liberã…

Laura Gabriela Frãtiman este escroaca prinsã în luna septembrie 2011 cã a înselat peste 55 de bârlãdeni, promitându-le împrumuturi, pentru care ea a încasat peste 260 de milioane de lei vechi, fãrã a acorda nici un împrumut. Fiind recidivistã, având o condamnare de doi ani cu suspendare la activ, Laura Frãtiman a primit patru ani si jumãtate puscãrie, la care s-au adãugat si cei doi ani de care instanta o iertase în prima fazã. Procesul Laurei Frãtiman s-a terminat exact acum un an, pe 5 februarie, nu mai putin de 54 de pãrti vãtãmate au depus plângere si au depus mãrturie împotriva escroacei care s-a jucat cu mintile unor oameni disperati, pe care i-a înselat fãrã nici o remuscare. Din rechizitoriul trimis la Judecãtoria Bârlad de procurori a reiesit cã Laura Frãtiman, o bârlãdeancã de 32 de ani, avea deschisã o firmã pe numele ei de vânzare si reparatii – service a produselor de IT si a început sã îsi atragã „clienti” pentru împrumuturi, fiind „versatã” în a se juca cu mintile oamenilor, cãrora le promitea împrumuturi de sute de milioane de lei vechi, ba cu dobânzi mici, ba fãrã dobândã! Sub mirajul promisiunilor cã vor beneficia de sumele respective, la care doar îndrãzneau sã viseze unii solicitanti, Laura Frãtiman le solicita acestora diverse sume pentru comisioane, cu care ea le explica oamenilor cã plãteste scoaterea actelor, scoaterea banilor din bancã, diverse alte comisioane pe la bãnci din strãinãtate etc. Ea întocmea chiar contracte de credite pentru a le spori încrederea si le preciza pãrtilor vãtãmate cã urmeazã ca banii sã fie virati în conturile pe care aceasta le detine în strãinãtate, respectiv Elvetia sau Marea Britanie. De asemenea, Laura Frãtiman a încheiat cu SC Payzone SA douã contracte de servicii de reîncãrcare electronicã – telefoane si contracte de prestãri servicii – încasãri facturi, sumele plãtite ei de cãtre cetãteni nefiind virate cãtre furnizori ci însusite de ea. Valoarea prejudiciului creat este de 26 510, 66 lei. Acum escroaca va beneficia de libertate, dupã noul Cod Penal încadrându-se pentru a fi eliberatã din penitenciar.

Soferii ucigasi si beti – clementã maximã!

Codul Penal aduce vesti bune pentru unii soferi care obisnuiesc sã guste ceva înainte sã plece la drum. Conducãtorii auto prinsi la volan cu o alcoolemie de 0,8 grame la mie nu mai riscã sã ajungã în închisoare, ci doar amendã. În plus, alcoolemia se calculeazã la prelevarea probelor biologice. De asemenea, a fost redusã si pedeapsa celor care refuzã sã se supunã prelevãrii probelor biologice, de la un maxim de 7 ani la un maxim de 5 ani. Vesti proaste sunt pentru soferii recalcitranti, care refuzã sã prezinte actele sau agreseazã politisti. Ei pot fi acuzati de obstructionarea justitiei si riscã sã ajungã dupã gratii un an de zile. Cei prinsi cu alcoolemie de peste 0,8 grame la mie sau cu masina neînmatriculatã, vor primi doar amendã. De asemenea, cei care accidenteazã pietoni, nu vor mai avea dosar penal decât dacã victima are peste 90 de zile de îngrijiri medicale (pânã acum erau necesare minim zece zile), astfel încât dacã soferul care a cãlcat pe cineva nu cumva trece peste victimã de douã-trei ori, nu va mai avea dosar penal! Astfel, sub incidenta noului Cod Penal pot beneficia de noile reglementãri si sã iasã din arest preventiv, unde sunt acolo pentru cercetãri, Mircea Apostu (Mãlusteni) care a accidentat grav un politist bârlãdean în noiembrie anul trecut si Sebastian Dragos Mocanu, cel care pe 1 decembrie a produs un accident grav la Grãjdeni, în urma cãruia au murit doi tineri.

Beat mangã, ucigas si …în curând liber!

Sebastian Dragos Mocanu (29 de ani), soferul care, în seara de 1 decembrie, a provocat un grav accident de circulatie, soldat cu moartea a doi tineri si rãnirea altor sase, este printre cei care poate beneficia de prevederile blânde al noului Cod Penal, fiind la prima abatere si recunoscându-si în totalitate vine. Potrivit cercetãrilor fãcute de cãtre politisti, soferul microbuzului Sebastian Dragos Mocanu a pierdut controlul asupra directiei într-o curbã usoarã la stânga, a intrat într-un cap de pod, dupã care masina s-a rãsturnat în santul de pe partea dreaptã a drumului comunal Grãjdeni – Fruntiseni. În urma accidentului, doi tineri, de 18 si 22 de ani, au murit pe loc, iar alti cinci pasageri din microbuz, cu vârste cuprinse între 19 si 22 de ani, au fost rãniti, la fel ca si conducãtorul microbuzului. Acesta a recunoscut cã a gresit, a cerut pedeapsa maximã, a fost bãgat în arest preventiv. El poate încheia un acord cu procurorul, în timpul urmãrii penale, dupã punerea în miscare a actiunii penale, prin care îsi recunoaste vinovãtia si astfel beneficiazã de reducerea considerabilã a pedepsei.

Criminalii la comandã din Zorleni, din închisoare în centre de reeducare!

Ionel Bucãtariu, Georgian Munteanu si Marcel Buhus din Zorleni sunt autorii unei crime îngrozitoare, comisã în martie 2010. Ei au comis un jaf urmat de moartea unui bãtrân de 74 de ani, din comuna Zorleni. Acestia au actionat la „indicatiile” unui localnic, în vârstã de 54 de ani, pe nume Traian Dumitriu, care i-a învãtat exact când sã intre peste bãtrân si cum sã procedeze. Bãrbatul de 54 de ani,Traian Dumitriu, creierul actiunii criminale, a pus la cale totul, pânã în cel mai mic detaliu. Crima a fost pregãtitã cu mult timp înainte. Asasinii stiau ca bãtrânul are o pensie de aproape 1.400 lei, asa cã au asteptat ca acesta sã ia banii, la finele lunii februarie. Au profitat de faptul cã omul locuia singur, iar pe 27 februarie au actionat. Au folosit mãnusi, au sãrit gardul si, pentru cã bãtrânul a refuzat sã le dea banii, l-au lovit cu pumnii si l-au întepat cu cutitul. Într-un final, i-au bãgat un fular în gurã, ca sã nu tipe si l-au legat cu mâinile la spate. Când au vãzut cã bãtrânul si-a dat ultima suflare, au decis sã fugã, luând doar ce au gãsit prin casã. Au fugit cu doar 350 lei, pentru cã omul apucase sã-si plãteascã datoriile. Criminalii din Zorleni si capul întregii actiuni au fost arestati, judecati si închisi la Penitenciarul Iasi, de unde acum, conform noului cod penal pot beneficia de iesirea din penitenciar si internarea într-un centru de reeducare, pentru cei care la data comiterii faptei erau minori, adicã Ionel Bucãtariu, care avea 17 ani în 2010 si Georgian Munteanu, care la data comiterii crimei avea 16 ani. Tribunalul Iasi a înregistrat si judecat deja cererea lui Georgian Munteanu si a decis ca restul de pedeapsã ce o mai are de executat, 13 ani, sã îi facã la un centru de reeducare.