CONTROVERSE Personalitate fundamentalã a panteonului national, Alexandru Ioan Cuza este domnitorul în timpul cãruia a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria României. Statul national si modern, care s-a constituit prin dubla alegere a lui Cuza la 24 ianuarie 1859, a devenit magnetul desãvârsirii unitãtii statale a românilor. Totusi, originea domnitorului Cuza stârneste în continuare controverse, aceastã nebuloasã fiind amplificatã de numeroasele cãrti de specialitate în care locul nasterii lasã loc de interpretãri. Revendicat de istoricii bârlãdeni ca fiu al Bârladului sau acreditat de alti istorici ca fiind nãscut pe meleaguri gãlãtene, istoricul husean Costin Clit face luminã în acest caz si vine cu o serie de argumente solide în favoarea teoriei conform cãreia domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a nãscut la Husi.
Astãzi, 24 ianuarie, se împlinesc 155 de ani de la înfãptuirea Unirii Moldovei cu Tara Româneascã, fiind primul din sirul de evenimente care a contribuit la realizarea marelui deziderat. Cã Alexandru Ioan Cuza a reprezentat factorul coagulant al unitãtii statale si cã a fost cel care a pus bazele statului român modern, aceste lucruri sunt de necontestat. Unul dintre principalii factori care iscã si astãzi semne de întrebare, dând nastere unor controverse tãioase, este legat de locul nasterii domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a acreditat ideea nasterii sale la Barbosi de Galati, Husi, Bârlad sau în localitatea Barbosi din comuna Hoceni. Chiar si cãrtile de specialitate nu au elucidat acest caz, locul nasterii fiind trecut în functie de nivelul de cercetare al autorilor. Aparitia unei brosuri la Bârlad, care aratã cã Alexandru Ioan Cuza este fiu al Bârladului, i-a indignat pe profesorii de istorie din Husi. Unul dintre acestia este istoricul husean Costin Clit, care încearcã sã facã luminã în acest caz, venind cu argumente solide ce sustin ideea nasterii domnitorului Cuza la Husi.
„Corespondenta dintre Nicolae Iorga si autoritãtile husene pune în discutie locul nasterii domnitorului, arãtat a fi fãrã echivoc la Husi”
Profesorul Costin Clit, specialist în istoria localã, ne oferã detalii inedite cu privire la originea domnitorului român Alexandru Ioan Cuza. Acesta considerã cã mândria localã a istoricilor bârlãdeni i-au determinat sã si-l revendice pe Cuza, însã casa natalã este la Husi, casã ce a fost dãrâmatã în anii socialismului, iar husenii ar trebui sã spele rusinea prin reconstructia ei. „Ioan Cuza, tatãl viitorului domnitor si-a avut mosia la Barbosi, fost tinut al Fãlciului. Cui a apartinut presupusa casã din Bârlad, consideratã ca loc de nastere a domnitorului? Gheorghe Melinte sustine cã acea casã din Bârlad apartinea spãtarului Ion Cuza, fiul lui Ghorghe N. Cuza, iar casa respectivã a fost înregistratã în catagrafia orasului Bârlad din 1828. Proprietarul casei era vãr cu Alexandru Ioan Cuza, personaj pe care documentele epocii îl prezintã ca o persoanã violentã. Alexandru Ioan Cuza s-a nãscut pe 20 martie 1820, fapt dovedit de monumentul funerar, almanahul de la Gothasi, certificatul de deces. În diploma de bacalaureat din 18 decembrie 1836 este trecutã ca datã a nasterii, ziua de 12 septembrie 1818 si ca loc Bârladul. Regretatul istoric Dumitru Ivãnescu, fiu al Bârladului, admite data de 12 septembrie ca o eroare intentionatã, iar locul de nastere ca fiind cel real. Alexandru Ioan Cuza a fost un spirit aventurier. Acesta si-a falsificat locul si data nasterii în mod intentionat. În primul volum din <<Documente husene>> am publicat nota consulatului Frantei înaintatã Logofetiei celei Mari a Dreptãtii la 11 iulie 1841, în care sunt arãtate datoriile lui Alexandru Ioan Cuza fãcute <<la diosãbite fete din Paris>>, urmãrindu-se recuperarea lor. Consulatul solicitã informatii despre vârsta sa. Datoriile contractate reprezintã cauza falsificãrii datei si locului nasterii. Totodatã, oferã intentionat un spatiu geografic fals pentru a nu putea fi gãsit usor. Acestea au fost motivele numeroaselor controverse nãscute pe seama locului nasterii lui Cuza. Sunt bine cunoscute cititorului evenimentele din 27 martie 1848, din fata Hotelului Petersburg din Iasi, la care au participat fratii Cuza. Dimitrie Cuza, dupã împrãstierea adunãrii, se adãposteste la Barbosi, acolo unde sunt trimise fortele de ordine. Cãpitanul de slujitori descrie casa lui Ioan Cuza de la Barbosi, arestarea lui Dimitrie Cuza si transportarea sa la Husi. Ne întrebãm, dacã casa pãrinteascã era la Bârlad, de ce membrii familiei Cuza se gãseau la Barbosi? Conform unei însemnãri de pe un Ceaslov, publicatã de bibliotecarul Constantin Donose, la 12 martie 1856, Panait Oardã, Mihail Kogãlniceanu si C. Rosetti <<au petrecut câteva zile în casele D-lui Alexandru Cuza din Husi>>. În cartea de deces din 1873, s-a declarat la 15 mai, de medicul chirurg Gustav Dobelman din Heidelberg, ziua mortii fostului domnitor si locul nasterii ca fiind Bucuresti. Pe 23 mai 1873 se va opera o modificare, înlocuindu-se Bucuresti cu Bârlad. Ne aflãm în fata unui fals evident. Corespondenta din 1940 dintre marele istoric Nicolae Iorga si autoritãtile husene pune în discutie locul nasterii domnitorului, arãtat a fi fãrã echivoc la Husi. Din pãcate, autoritãtile de atunci nu au avut capacitatea întelegerii importantei evenimentului”, a precizat istoricul Costin Clit, argumentând cã Husi este orasul în care s-a nãscut domnitorul Alexandru Ioan Cuza. „Remarcãm cã meleagurile husene au dat tãrii trei mari personalitãti politice, care s-au remarcat în înfãptuirea Micii Uniri: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogãlniceanu si Anastasie Panu”, a conchis Costin Clit, întrebându-se retoric dacã „se ridicã politicienii huseni de astãzi la nivelul lor”.
