Căsătoriile sunt aranjate de familie, părinţii baiatului merk în Pakistan să găsească nora pe care o consideră potrivită. Tinerele de 14 ani sunt judecate la rece şi privite de multe ori ca animale, deşi când se fac aranjamentele şi se întinde capcana, viaţa le este descrisă drept una idilică. Femeile n-au niciun cuvânt de spus, de la era se aşteaptă doar supunerea. Cu toate acestea, problema căsătoriilor aranjate este în mod clar mai mult culturală decât este islamică, scrie Daily Mail.

După căsătorie, odată ajunse în Anglia, începe coşmarul. Socrii trebuie numiţi mamă şi tată şi trebuie ascultaţi orbeşte, iar miresele sunt de multe ori bătute, maltratate şi violate. Se încalcă de la legile bunului simţ, până la cele penale fără ca nimeni să intervină. Mai mult, pentru a se păstra averea în familie, de multe ori se practică mariajul între rude apropiate, miresele sunt aduse din Pakistan pentru a se căsătorii cu verii lor de origine pakistaneză ce trăiesc în Regatul Unit. De aici şi numărul mare de copii care se nasc cu malformaţii genetice în aceste familii.

Chiar dacă multe căsătorii aranjate funcționează, tradiţia pakistaneză pentru a nunţile aranjate sau chiar forțate, în care adolescente sau tinerele trebuie să accepte mariajul – uneori cu străinii sau, de cele mai multe ori, veri primari – rămâne o problemă îngrijorătoare, scriu jurnaliştii de la Daily Mail, care au realizat un reportaj cu faţa nevăzută a mireselor pakistaneze ce trăiesc în Marea Britanie şi abuzurile la care sunt ele supuse.

Miresele sunt atât de vulnerabile. Și, dacă lucrurile nu merg bine, consecintele pentru ele pot fi dezastruoase. Un exemplu tipic este Rani. O femeie mică într-o pălărie de lână, cu ochi strălucitori ascunşi în spatele unor ochelari cu lentile groase. Ea acceptă să-şi spune povestea, abia după ce este în siguranşă, într-o  „casă sigură „, din Marea Britanie într-un oraș situat la mare distanţă de fostul său domiciliu conjugal. Deşi este în Anglia de zece ani, Rani vorbește foarte puțin limba engleză.

Soţ schizofrenic, socru violator

Povestea ei este una în care înşelăciunea și abuzul monstruos şi-au dat mâna. S-a născut și a crescut în Gujrat, un oraș de pe Grand Trunk Road 60 mile, autostrada care leagă Bangladesh-ul, prin India și Pakistan, de capitala afgană Kabul .

„De mică mi-am dorit să fiu medic, dar părinții mei au vrut să înveț Coranul. Am fost trimis la o madrassa (nr. școală islamică) de la vârsta de zece ani”, a povestit femeia. La 18 ani familia mea a fost vizitată de un om sfânt cu mai multe persoane din Marea Britanie care au venit în Pakistan, cu intenția de a găsi o mireasă pentru fiul lor. Nu mi-am dat seama de acest lucru atunci”, aşa începe povestea lui Rani. Faptul că viitorul mire nu vorbea deloc nu a fost un semnal de alarmă care să fi fost luat în serios, deoarece motivaţia a fost că nu vorbeşte Punjabi sau urdu.

Continuarea este însă una tragică, mirele suferea de fapt de schizofrenie severă, iar căsătoria a fost o capcană pentru a salva faţa familiei lui în ochii lumii, pentru că altfel ar fi rămas necăsătorit. Mai mult, soacra o trata ca pe un animal, iar socrul a violat-o în nenumărate rânduri.

În 2007, după ce a trăit ca o sclavă timp de șase ani, Rani a fugit de acasă cu cei doi copii. „Mă simt înșelată. Socrii mi-au distrus viaţa, şi mie şi copiilor mei. Mă rog ca fiica mea să poată avea toată fericirea pe care eu nu am avut-o”, a spus Rani.

Căsătorii între verii de primul grad sunt foarte frecvente în comunitatea anglo-pakistaneză, iar consecințe genetice pot fi foarte grave de risc. Cercetarile au aratat că în familiile britanice de origine pakistaneză riscul de a avea copii cu malformatii congenitale este de 13 ori mai mare.

Bătută pentru că i-a arătat unui paramedic părţile intime când năştea

Nilifur care a avut o căsătorie aranjată. Avea doar 14 ani când a fost adus în Anglia. La şase săptămâni după venirea în Marea Britanie a rămas însărcinată. Au urmat încă trei copii, iar la alcincilea, a născut prematur într-o ambulanţă.

Deşi a suferit multe abuzuri, cel mai șocant a fost atunci când soțul a bătut-o pentru că i-a „arată un alt bărbat” – paramedic – „părțile ei intime”. Acesta a fost începutul sfârșitului privind dorința ei de a se conforma tradiţiei şi de a rămâne captivă în căsătoria cu vărul ei.

Nici ea nu ştie engleză, deoarece i-a fost permisă ieşirea afară din casă foarte rar, în cei 14 ani de căsnicie violentă.

„Mi-am dorit să îmi continui școală și să devină un pilot sau un medic. Tatăl meu a fost, sfătuit de bunica, a decis că să mă căsătoresc cu fiul mătuşii mele din Anglia”, a povostit femeia, pentru care Marea Britanie nu a fost decât o închisoare.

„Am sperat că voi avea o casă frumoasă și o atmosferă caldă în familie. Acum, sunt doar bucuroasă că mă aflu departe de acei câini „, spune Nilifur.

Pentru că primii doi copii pe care i-a avut au fost fete, soacra le numea pe micuţe „nemernice”, iar soţul i-a spus în repetate rânduri că dacă mama sa i-ar spune să o arunce în stradă cu tot cu copii, ar face asta fără nicio remuşcare.

Model cultural, nu islamic

Nilifur a vrut să îşi facă publică experienţa pentru ca alţii să înveţe din experienţa sa teribilă. „Trebuie să le permitem fetelor noastre să aleagă. Poate dacă aș fi rămas în Pakistan nu aș fi trecut prin acest iad”, spune ea .

„Acum vreau să mă asigur că fiica mea cea mare va ajunge medic. Nimeni nu o va opri”,  şi-a exprima convingerea Nilifur.

Un avocat britanic, care a ajutat multe femei, cum ar fi Nilifur a explicat că este necesară şi o legislaţie mai clară în acest sens: „Miresele sunt în totală necunpştinţă de cauză atunci când sunt adese aici, prin aranjament, pentru căsătoria cu bărbați pakistanezi britanici și, din păcate, experienţa mi-a confirmat, că pot trece prin încercări teribile”.

„Într-adevăr, nimeni nu poate judeca dacă mireasa va fi abuzată sau preţuită, dar este nevoie de o plasă de siguranță. Guvernele din Marea Britanie și cel din Pakistan trebuie să colaboreze pentru a avea o legislaţie care să protejeze aceste femei”, a subliniat avocatul.