VALIDAT Referendumul care s-a desfãsurat duminicã, 15 decembrie, în comuna Ciocani a dus la salvarea islazului comunal, care nu si-a schimbat încadrarea juridicã, deoarece peste 50% dintre cei prezenti la vot au rãspuns cu „NU” la întrebarea din buletinul de vot.
Asa cum am mai precizat si cu ocazia referendumului desfãsurat pe 8 decembrie la Ivesti, legile succesive de retrocedare a terenurilor confiscate de comunisti ar fi putut duce la pierderea totalã si a islazului comunal din comuna Ciocani. Inspirându-se din cea ce s-a întâmplat la Ivesti, unde primarul a salvat prin referendum islazul de la retrocedare, primarul Ionel Munteanu din comuna Ciocani a procedat si el la organizarea unui referendum pe data de 15 decembrie. Acesta a avut loc la data stabilitã, au fost douã sectii de votare si totul s-a desfãsurat conform legii, între orele 6.00 – 23.00. „Pe listele de vot au figurat 1215 alegãtori cu drept de vot, si-au exprimat votul 648, dintre care 633 au spus <<NU>>, voturi nule au fost 7, iar opt alegãtori au spus <<DA>>. Întrebarea de la referendum a fost <<Sunteți de acord cu schimbarea categoriei de folosintã si a regimului juridic a islazului comunal, în sensul ca suprafetele de islaz comunal sã fie atribuite în proprietatea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora cãrora nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor pe vechiul amplasament?>>. Asadar sãtenii au decis ca islazul sã rãmânã al lor si cu aceeasi destinatie”, a precizat primarul Ionel Munteanu. La Ciocani islazul comunal are 260 de hectare si, pentru cã nu mai existã terenuri de retrocedat celor care solicitã, conform legii trebui schimbatã încadrarea juridicã a islazului pentru ca din el sã poatã fi retrocedat. Dar sãtenii din Ciocani, ca si cei din Ivesti, nu au fost de acord, asa cã islazurile lor au rãmas ale comunitãtii.
Cât de important este islazul pentru o comunã
Islazul comunal reprezintã cel mai important mijloc de asigurare a ierbii pentru animalele comunitãtilor rurale în perioada de pãsunat, a unor furaje conservate pentru iarnã sau loturi semincere de plante furajere. Prin organizarea în comun a pãsunatului, în special cu vacile de lapte, se economisesc mari resurse umane si bãnesti, fatã de întretinerea separatã a animalelor de cãtre fiecare crescãtor în parte. Acum, când majoritatea septelului de animale, în special bovine si ovine, se gãseste în gospodãrii individuale mici cu un pronuntat caracter de subzistentã, islazurile comunale au si vor mai avea un rol însemnat în economia ruralã, pânã la extinderea exploatatiilor mijlocii si mari de crestere a animalelor domestice ierbivore, asemãnãtoare cu cele din Uniunea Europeanã.
Referendumul local poate salva islazul
Pentru salvarea islazurilor comunale de la retrocedare, în comunele unde nu este teren suficient pentru refacerea dreptului la proprietate existã încã o solutie. Sansele ca ea sã aibã succes sunt foarte mici însã. Se pot organiza referendumuri având ca temã transferul dreptului de proprietate. În acest caz însã, pentru ca trecerea islazului comunal în proprietatea statului, pentru o eventualã retrocedare, sã fie stopatã, este nevoie ca referendumul sã fie valid si ca majoritatea locuitorilor sã se pronunte în favoarea mentinerii lui la administratia localã. El sustine cã, în cazul în care se organizeazã un astfel de referendum, dar care este nul prin prisma neîntrunirii cvorumului, trecerea se poate face. De asemenea, islazul poate fi preluat si în lipsa unui referendum local.
