spot_img
spot_img
1.8 C
Vaslui
26-dec.-2024

Franta sustine România în lupta contra gazelor de sist!

- Advertisement -

AJUTOR INTERNATIONAL O adunare de solidaritate cu România a fost programatã pentru joi, 31 octombrie, de la orele 18.00, în fata clãdirii Camerei Deputatilor din Paris, cu scopul de a atrage atentia parlamentarilor francezi, inclusiv grupului de prietenie franco-român despre situatia actualã din România. Mobilizarea pentru aceastã manifestatie s-a fãcut pe un site de socializare. Franta si francezii sustin activitistii din România în lupta lor contra gazelor de sist. De altfel, românii din Franta au fost tinuti la curent despre evolutia luptei de la Pungesti de pe 16 octombrie, când jandarmii au intervenit în fortã pentru ca Chevron sã-si aducã utilajele, de cãtre corespondentul pentru Radio France International din Bârlad. Între timp, cutremurele se întetesc în România, ieri având loc nu mai putin de douã cutremure în Hunedoara si peste sapte cutremure la Izvoarele – Galati. Specialistii pun acest lucru pe seama începerii fracturãrii hidraulice în România, pe sest!

Pe 11 octombrie, Franta a confirmat interzicerea exploatãrii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice. Joi 31 octombrie, mii de francezi si români stabiliti în Franta au fost prezenti în fata Camerei Deputatilor (Assemblée nationale), pentru a cere sprijinul deputatilor francezi în aceastã luptã pentru protejarea mediului, a democratiei si a drepturilor cetãtenesti. Manifestantii s-au mobilizat pe site-ul de socializare Facebook, iar organizatorul Claudiu Simedru a depus o scrisoare parlamentarilor francezi, o petitie mai bine-zis, prin care solicitã sprijinul politic al politicienilor francezi si pentru a atrage atentia asupra ilegalitãtilor ce se produc în România si care pot pune în pericol viata si integritatea românilor. Românii din Franta urmãresc cu interes ceea ce se întâmplã în România, începând cu Rosia Montanã si terminând cu gazele de sist ale cãror exploatare pune în pericol mediul înconjurãtor. Pentru a fi la curent cu ce s-a întâmplat la Pungesti, pe 16 octombrie, când jandarmii au intervenit în fortã ca Chevron sã intre pe terenul unde vrea sã ridice prima sondã de explorare si exploatare a gazelor de sist, corespondentul Radio France International de la Bârlad a transmis la emisiunile de stiri în limba românã toate informatiile. „Suntem alãturi de cei care luptã în România si dorim sã atragem de partea noastrã si parlamentarii francezi, care sã sprijine demersurile românilor care luptã contra gazelor de sist si a fracturãrii hidraulice”, a spus Claudiu Simedru pe site-ul de socializare. Protestatarii vor continua sã organizeze miscãri de protest atât în diverse locuri reprezentative ale Parisului cât si lângã sediul UNESCO, cu ocazia celei de-a 37 Conferinte Generale a organizatiei. Astfel, manifestantii vor cãuta sã atragã atentia delegatilor prezenti la conferinta cu privire la includerea Rosiei Montane în Patrimoniul Cultural Mondial.

Cutremurele se întetesc în România!

Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs joi dimineatã, la ora localã 8,10 (6,10 UTC), în Transilvania (Hunedoara), potrivit informatiilor postate pe site-ul Institutului National pentru Fizica Pãmântului (INFP). Seismul s-a produs la o adâncime de 15 km, iar orasele cele mai apropiate de epicentru au fost Hateg (7 km), Hunedoara (15 km), Simeria (29 km), Deva (31 km), Orãstie (37 km). Miercuri dimineatã s-a produs un cutremur de aceeasi magnitudine dar în Prahova (Muntenia). În ultimele douã zile, în România au avut loc patru cutremure. Conform INFP douã dintre seisme, cu magnitudinea sub 3 grade, s-au produs în Galati, însã locatarii din Izvoarele au spus cã în noaptea de miercuri spre joi au avut loc peste sapte cutremure, printre ei instalându-se din nou panica. Un alt cutremur de 3,2 grade Richter s-a produs marti noaptea în Prahova, la o adâncime de 13 kilometri. Acesta face parte dintr-o serie de miscãri tectonice de suprafatã care clatinã din ce în ce mai des România, din Timis în Dobrogea si din Galati în Maramures. Asta pentru cã în România s-au reactivat 21 de zone seimice, pânã acum „adormite”, scrie libertatea.ro, care citeazã un interviu din 1 iulie 2009 în care generalul Emil Strãinu anunta cã s-a reactivat zona seismicã Râmnicu Vâlcea – Snagov – Shabla (Bulgaria), care e una de suprafatã, mai periculoasã decât cea din Vrancea si cã este de asteptat sã se reactiveze si celelalte, în total 21, pe tot teritoriul României. Vã reamintim si cã pe 1 februarie, la ora 01.59, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 2,5 grade Richter, la o adâncime de 11 km, în zona Vaslui – Iasi. Cele mai apropiate localitãti de epicentru au fost: Iasi (27 km), Vaslui (36 km), Roman (43 km), Târgu Frumos (49 km), Bacãu (62 km). Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter, s-a produs, în aceeasi noapte, în zona Vrancea. Conform datelor furnizate de INFP, ultimul cutremur care a avut ca epicentru zona Iasi a fost în anii 1950, având magnitudine 5,2 pe scara Richter.

Avertizare de cutremur în România pe site-ul ambasadei SUA

Americanii stiu ceva? Pe site-ul Ambasadei SUA din Bucuresti, cetãtenii americani sunt avertizati cu privire la pericolul unui cutremur „major si distrugãtor”. Cetãtenii americani aflati în România sunt pusi în gardã, pe site-ul Ambasadei SUA din Bucuresti, cu privire la pericolul unui cutremur „major si distrugãtor” care, spune institutia, are mari sanse sã se întâmple. Americanii sunt îndemnati sã fie pregãtiti pentru orice situatie de urgentã, sã se doteze din timp cu truse de prim-ajutor si sã stie ce mãsuri trebuie luate pentru a fi în sigurantã, deoarece activitatea seismicã din România prezintã multe riscuri pentru tarã. „România este situatã într-o regiune seismicã activã si are o istorie a cutremurelor devastatoare si mortale. Zona Bucuresti a experimentat un numãr de trepidatii de diverse intensitãti, si probabilitatea ca un cutremur major si distrugãtor sã se întâmple este ridicatã. Consecintele unui asemenea dezastru vor varia mult în functie de circumstantele cutremurului si nimeni nu poate prezice cu certitudine ce conditii vor fi imediat dupã socul intens.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.