ALTERNATIVÃ Comuna Pungesti ascunde resurse nebãnuite si nu ne referim la gazele de sist. Profesorul Milutã Moga a descoperit în timp ce fãcea muncã de cercetare pentru lucrarea de gradul I, în urmã cu multi ani, douã informatii esentiale: în arealul Iasi-Vaslui existã resurse de gaze si petrol si, în acelasi timp, în zona Ivãnesti – Pungesti, mai exact la Burcut, balneologii au confirmat existenta apelor minerale de o valoare inestimabilã. Mesajul lui Milutã Moga este clar: „Nu avem nevoie de Chevron, potentialul apelor minerale de la Burcut este urias, aceste bogãtii trebuie exploatate.”
Lucrarea de gradul I a profesorului Milutã Moga prezintã istoria presei între 1875 si 1921. Astfel, el a descoperit cã în perioada 1919 si 1921 în arealul Iasi – Vaslui s-au executat prospectiuni geologice care au confirmat existenta unor mari rezerve de petrol si gaze naturale care, dacã ar fi fost puse în valoare, ar fi transformat Vasluiul în a doua Valea Prahovei din România. „Din pãcate, autoritãtile românesti nu au fãcut nimic, cu atât mai putin cele de dupã 1944. În acelasi timp, într-un raport al prefectului Vasluiului din anul 1905, lucrare care se gãsea la Muzeul Judetean, se fãcea trimitere la o mare bogãtie a Vasluiului între Ivãnesti si Pungesti, la Burcut. Acolo veneau oamenii din satele învecinate si aduceau ologii care plecau pe picioarele proprii, tãmãduiti cu ajutorul apei si a nãmolului. În 1990, pe când eram primar interimar al Vasluiului, am chemat doi balneologi, profesori universitari la Iasi, care au luat probe si au confirmat cã apele sunt similare cu cele de la Cãlimãnesti-Cãciulata, sau chiar mai bune. Am fãcut demersuri pentru a pune în valoare aceste bogãtii, am chemat reprezentanti ai Ministerului Turismului pentru a face niste studii în vederea ridicãrii unui sanatoriu care prevedea initial 100 de locuri. Am încercat inclusiv o colaborare cu Republica Moldova si cu Ucraina în vederea dezvoltãrii turismului. Reprezentantii de la Minister au venit, au fost încântati de idee, însã în momentul în care au început discutiile, factorii locali au pus frânã ideii, nemernicii de aici nu au fost de acord. O altã idee a fost aceea de a pune bazele unei microstatiuni la Gâdeasa, Floresti, sau la Poiana Cãprioarei, astfel încât sã nu fie nevoit necãjitul de vasluian sã plece din judet în altã parte a tãrii, dar m-am lovit de aceleasi împotriviri. În momentul de fatã nu avem nevoie de Chevron, putem valorifica aceste ape minerale pentru tratarea necãjitilor. Punerea în valoare a zãcãmintelor de gaze si a petrolului ar trebui fãcutã prin metode clasice, de firme românesti, cu utilaje românesti, de ai nostri, nu de strãini, iar dacã nu se poate acum, în viitor. Pânã atunci ar trebui luatã în considerare exploatarea celor douã surse de apã mineralã de la Burcut, Pungesti si Ghermãnesti – Drânceni, care reprezintã un mare potential ce poate duce inclusiv la dezvoltarea turismului balnear”, a declarat Milutã Moga. Profesorul mai are un mesaj nu numai pentru vasluieni, ci pentru toti românii: „Români, apãrati-vã bruma de avere pe care o mai aveti, intelectualii. Specialistii îsi dau cu pãrerea, nu vremelnicii care se aflã în posturile calde si sug precum cãpusele sângele necãjitilor.”
Milutã Moga, personalitate reprezentativã pentru orasul Vaslui
Milutã Moga, absolvent al Facultãtii de Istorie si Filosofie din cadrul Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, a fost director scolar timp de 18 ani la Scoala din Serbotesti, Scoala nr.1 Vaslui, Casa de Copii Scolari Vaslui, Scoala nr. 7 Vaslui, Scoala Moara Grecilor si Scoala de la Gura Bustei. În 1980 a fãcut parte din Delegatia Oficialã a României la Jocurile Olimpice de la Moscova si între 1987 si 1990 a fost presedinte al Asociatiei Judetene de Fotbal si membru al Comitetului Federal. De asemenea, a fost antrenor de orientare turisticã si organizatorul a douã campionate nationale de orientare, organizând si competitia regionalã „Cupa Podul Înalt”. Imediat dupã revolutie, a preluat frâiele orasului Vaslui, devenind primar interimar, si a fãcut parte din primul nucleu de conducere al ziarului Adevãrul. Între 1997 si 2001 a ocupat functia de sef al Inspectoratului pentru Culturã Vaslui. În acelasi timp a fost un colaborator fidel al presei, încã din în anii 60’ a scris pentru Flacãra Iasului, dar si pentru ziarul Vremea Nouã înainte de ’89. Fondator al revistelor de culturã „Clepsidra” si „Apollo”, secretar general si redactor-sef la „Glasul Societãtii”, Milutã Moga a fost atât redactor al ziarului „Ora” din Bucuresti, cât si editorialist la revista „Semnal”.
