Pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva nu este folosit la adevărata sa valoare. Oamenii care vin în muncipiu au parte de o sărbătoare, ce este văzută de specialişti ca fiind una medievală, demnă de secolul XV. Bâlciul nu este separat de evenimentul religios, câştigă mai mult oameni de afaceri din alte judeţe care vând suveniruri îndoielnice. „Eu nu ştiu cât la sută din investiţiile pe care le fac aceşti turişti se întorc în mediul economic ieşean“, arată un om de afaceri ieşean. „Ar trebui lucrat mai mult şi pe partea seculară, laică, a Zilelor Iaşului, pentru a crea o săptămână de evenimente care să satisfacă toate categoriile de public“, spune fondatorul companiei Grapefruit.
Cu ocazia pelerinajului anual la moaştele Sfintei Parascheva, Iaşul ajunge subiect central în principalele buletine de ştiri naţionale, iar de această vizibilitate au încercat să profite toţi cei care s-au aflat la cârma administraţiilor locale de după 1989. Însă specialiştii pe care i-a contactat „Ziarul de Iaşi“ nu cred că a reuşit încă cineva să o facă în mod eficient. De la un „festival medieval“, care îi îngroapă atât pe pelerini, cât şi pe ieşeni, până la un „turism ecumenic“ ideal, dar care încă nu a fost pus în practică, Iaşul pare a se sufoca sub numele Sfintei Parascheva fără a putea să-şi dezmorţească în această perioadă nici turismul şi nici economia.
GALERIE FOTO I
Zilele Iaşului – „un târg medieval“
În ciuda tuturor obiectivelor culturale pe care le are în perimetrul său, Iaşul nu este recunoscut pentru infrastructura turistică pe care o are deja implementată. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le semnalează şi Florin Mindirigiu, directorul companiei ABplus Events, care a coordonat Festivalul Internaţional al Educaţiei FIE Iaşi, desfăşurat în luna iunie a acestui an. „Dincolo de ecuaţia religioasă care dă conţinutul acestei sărbători, foarte bine argumentată şi pusă la punct de către Mitropolie, sărbătoarea populară a oraşului a rămas la nivelul anilor 1400, la statutul de festival medieval. Fără discuţie că Iaşul beneficiază de acest trafic important de pelerini, dar o face într-un mod minimal, nestimulând ca aceştia să lase cu adevărat bani în oraş„, a declarat Florin Mindirigiu. Acesta susţine că un pelerin care petrece doar câteva ore în Iaşi şi căruia nu îi este oferit un pachet care să-l determine să scoată banii de buzunar este un „client“ pierdut pentru economia oraşului. „Pentru că nu îi oferim nimic altceva decât un târg medieval cu produse care mai de care mai îndoielnice. Şi nici măcar nu sunt comercianţi din Iaşi!“, a adăugat directorul ABplus. Acesta vede ca una dintre soluţii implicarea directă a mediului economic şi de afaceri din Iaşi în organizarea traseelor turistice sau semnalizarea propriu-zisă a obiectivelor principale ale oraşului. Mai mult, Florin Mindirigiu consideră că în locul acelor „comercianţi low-quality care vând pentru turişti mai mult sau mai puţin grăbiţi“, administraţia locală ar trebui să se concentreze şi să implice de la comercianţii locali până la universităţi. „Eu nu ştiu cât la sută din investiţiile pe care le fac aceşti turişti se întorc în mediul economic ieşean, ele se duc în altă parte“, a conchis Mindirigiu.