FILE DE ISTORIE Nãscut la poalele Dobrinei, Corneliu Zelea Codreanu se numãrã printre cei mai controversati politicieni din istoria României. În perioada interbelicã a fondat Miscarea legionarã, o puternicã organizatie de extremã dreapta, adeptii „Cãpitanului” asteptând de la el sã facã „o Românie frumoasã si mândrã ca soarele sfânt de pe cer”. S-a bucurat de o largã popularitate, ceea ce a fãcut sã intre în conflict cu regele Carol al II-lea, acesta ordonând lichidarea adversarului sãu nationalist în 1938. Demonizat de unii sau glorificat de altii, Corneliu Zelea Codreanu rãmâne unul dintre personajele care a marcat istoria contemporanã a României.
„Ceea ce impresiona mai mult, din primul contact cu Corneliu Codreanu, era înfãtisarea fizicã, pãrea un zeu coborât printre muritori. Între ochi douã cute paralele indicau o puternicã concentrare interioarã. Ochii lui erau mari si verzi”, asa ne descrie Horia Sima pe omul politic Corneliu Zelea Codreanu, a cãrui nastere a avut loc acum 114 ani. Cel mai mare dintre cei 7 fii ai lui Ion Zelea Codreanu (fost profesor de limba germanã si director la actualul Colegiu „Cuza-Vodã”), avea sã se nascã la 13 septembrie 1899, urmând ca, în scurt timp, Corneliu Zelea Codreanu sã obtinã un statut aparte în clasa politicã a României interbelice. Crescut în focul luptei pentru eliberarea nationalã, tânãrul husean nationalist si-a urmat tatãl pe front. „Am plecat de acasã dupã tatãl meu, împins de dorul de a fi si eu printre luptãtorii de pe front. Dupã multe peripetii am ajuns la regimentul în care era si tatãl meu. Nenorocul meu a fost mare deoarece, neavând 17 ani, comandantul regimentului a refuzat sã mã primeascã voluntar. Totusi am luat parte la înaintarea si retragerea din Ardeal”, spunea Corneliu Codreanu, în volumul „Pentru legionari”. Dupã terminarea rãzboiului, tânãrul Corneliu a luat calea spre capitala Moldovei, pentru a studia dreptul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. „Plecam din Husi în momentul acestei rãspântii pentru fiecare tânãr, înscrierea la universitate, mult asteptata înscriere la universitate! Cu mare evlavie mã apropiam de Iasiul pe care nu era român sã nu-l iubeascã, sã nu-l înteleagã sau mãcar sã nu doreascã a-l vedea”, spunea, în acelasi volum, tânãrul student la Drept. De aici si pânã la accederea în viata politicã nu a mai rãmas decât un pas.
Un nationalist desãvârsit
„În primãvara anului 1919, iatã-ne adunati într-o dupã-amiazã în pãdurea Dobrina, care stã de strajã pe înãltimile din jurul Husului. Cine? Un grup de vreo 20 elevi de liceu din cursul superior. Convocasem pe acesti tineri camarazi pentru a discuta cu ei o problemã gravã, desi viata noastrã abia înmugurea. Ce facem dacã vin bolsevicii?” Plecând de la aceastã dilemã, Corneliu Zelea Codreanu îsi începe povestea pe scena politicã. În mod paradoxal, „Cãpitanul”, nume pe care i l-a dat generatia sa pentru cã vedea în Corneliu omul aspiratiilor ei nationale, a intrat pe „scena istoriei” asa cum a sfârsit, printr-un asasinat. La 25 octombrie 1924 l-a împuscat pe prefectul Politiei Iasi, Constantin Manciu, pe motiv cã-i maltrata pe tinerii nationalisti din oras. Ulterior, a fost achitat în urma unui proces controversat sub motivatia cã se afla în legitimã apãrare. În colaborare cu alti activisti politici, au fondat miscarea „Legiunea Arhanghelului Mihail”, urmând ca apoi sã ducã o amplã politicã antisemitã si anticomunistã. Pentru Codreanu, „Legiunea Arhanghelului Mihail” va fi mai mult o scoalã si o oaste, decât un partid politic, acest lucru demonstrându-se si prin uniformele pe care le purtau legionarii, niste cãmãsi verzi cu pistol la sold, asemeni „cãmãsilor brune” ale S.A. din Germania. Dupã o serie de asasinate care au avut loc pe scena politicã româneascã, Corneliu Zelea Codreanu a fost luat în vizor de regele Carol al II-lea, considerându-l principalul vinovat.
Spânzurat la ordinul regelui
Vãzut ca un potential concurent, Corneliu Zelea Codreanu nu era în gratiile regelui Carol al II-lea, acesta dorind sã-l elimine pe „Cãpitan” din viata politicã. Tensiunile dintre cei doi lideri au escaladat în iarna anului 1937, atunci când partidul condus de Codreanu s-a clasat pe locul al treilea, obtinând 15,58% din sufragii. Astfel, Zelea Codreanu împreunã cu alti lideri ai miscãrii legionare au fost arestati, sub diverse pretexte. Dat fiind faptul cã germanii se pregãteau de rãzboi, iar „Cãpitanul” împãrtea aceleasi idei revizioniste cu Adolf Hitler, regele a decis sã-si elimine adversarul. Felul cum Zelea Codreanu a fost ucis reprezintã încã o patã neagrã pe numele familiei regale de Hohenzollern. Motivul oficial a fost încercarea de evadare, însã din mãrturiile participantilor reiese cã asasinarea liderului legionar a reprezentat executarea unui ordin dat de Carol al II-lea, fapt care face din acest asasinat o crimã de stat. Blamat de unii sau adulat de altii, Corneliu Zelea Codreanu rãmâne unul dintre personajele marcante ale perioadei interbelice românesti, principala sa dorintã fiind „o Românie frumoasã si mândrã ca soarele sfânt de pe cer”.