Periculos. Cum a ajuns unul dintre cei mai mari CRIMINALI din ROMÂNIA idolul FEMEILOR

Presa de scandal a vremii a fost cea care l-a transformat într-un fel de „star”.  De-a lungul timpului, conform relatărilor, Terente este apreciat pentru virilitatea sa, primind scrisori şi invitaţii de la doamne şi domnişoare, pe care le onorează în parte. În iunie 1924, el răpeşte două fete de pension virgine (Netty Herovici, 17 ani, şi Sylvia Bernescu, 22 de ani) şi le ţine sechestrate timp de o săptămână.

Unele relatări susţin că fetele au fost abuzate sexual de acoliţii lui Terente, în vreme ce alte păreri consideră că gestul nu le-a pus în pericol şi doar a stimulat imaginea publică a banditului, fetele fiind chiar hrănite bine şi răsplătite în acest interval cu daruri de preţ. În orice caz, Sylvia Bernescu a fost convinsă să scrie un roman foileton inspirat din această perioadă, intitulat “În ghearele lui Terente”. Prima parte a sa a fost publicată în cotidianul „Dimineaţa”, la data de 28 octombrie 1924.

Ultimele aventuri

Vestitul bandit Terente era încă în libertate în timpul Craciunului din 1926. Ultimele sale aventuri erau publicate pe prima pagina a ziarului “Dimineaţa”, alături de desenul color al lui Moş Crăciun. “Dimineata” anunţa cum a mai păcălit odată poliţia Terente, lăsând chiar un mesaj şi un autoportret desenate pe o scrumieră.

Numeroase trupe au fost concentrate pe atunci în jurul bălţilor Brăilei, pentru a-l prinde. Iată relatarea ziarului “Dimineaţa”, cu exprimarea specifică timpului: “Împrejurările scăpării sale din încercuirea forţelor combinate sunt cunoscute. Deşi încercuirea era în toiul ei şi foarte puternică, Terente s’a strecurat prin blocadă cu lotca lui, călătorind numai noaptea în susul Dunarii şi agăţând’o de remorcheră, spre a face drumul mai lesnicios.

Spre a da semnal că spărsese blocada şi pentru că în timpul călătoriei “ajutase” cu proviziile sale pe lipovenii pescari, s’a abătut şi a jefuit două şlepuri în apropierea Oltenitei spre a’şi reîmprospăta merindele, apoi a treia zi a debarcat pe teritoriul bulgar, mai sus de Turtucaia”.

La fabrica bulgărească de mezeluri?

Relatarea continuă: “În Bulgaria s’a pocăit’; apoi făcând pe refugiatul dobrogean a reuşit să-şi atragă simpatia şi protecţia chiar a autorităţilor bulgare. Ultima sa urmă a fost semnalată la o fabrică de mezeluri din Bulgaria. Dar, fire aventuroasă, deprins să călătorească, într’o ultimă scrisoare adresată părinţilor săi din satul Carcaliu (Tulcea) le anunţa că e hotărât să părăsească Bulgaria, luând drumul spre Apus. De atunci nu s-a mai auzit nimic de Terente şi nici ce urmare a dat planurilor sale de călătorii aventuroase.

În acceleratul de Bucureşti-Jimbolia, care mergea într’una din zilele trecute spre frontiera iugoslavă, într’un compartiment de clasa II, se găsea un călător care, prin atitudinea şi purtările sale, a atras curiozitatea companionilor de drum. Se suise la Bucuresti, grăbit, şi căutase un compartiment izolat. Într’una din gările unde trenul s’a oprit mai mult- fiind timpul de amiază, călătorul misterios a descins, a intrat în restaurant, a căutat iarăşi un loc izolat şi a mâncat îngândurat. A luat apoi un toc, a scris ceva pe marginea scrumierei de pe masă şi a desenat un chip.

Isterie „criminală”

Suindu-se in tren, a pornit mai departe. Din curiozitate, mărită şi de atitudinea misterioasa a călătorului, chelnerul restaurantului a citit cele scrise pe scrumieră. Sub ştersături grăbite erau scrise cuvintele: Pe aci a trecut Terente! Adio ţară! Cred că voiu scăpa şi acum. Iar chipul desenat – în linii stângace, redă figura călătorului misterios; cu alte cuvinte representa un autoportret”, îşi încheia “Dimineaţa” relatarea. Ca urmare a faptelor şi vieţii lui aventuroase s-a născut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de damă, chiloţi şi pălării „marca” Terente. Isprăvile amoroase ale banditului au trecut graniţa, foiletonul Sylviei Bernescu fiind citit mai cu seamă la Paris, unde detronează romanele lui Panait Istrati. Cotidiane de prestigiu, ca „Daily Express” (Marea Britanie), „Corriere della Sera” (Italia), „Neue Freie Press” (Austria) şi altele din Franţa şi Ungaria au trimis reporteri speciale la Brăila în căutarea lui Terente.