Derutat de ministrul Justiţiei şi CSM, premierul Victor Ponta a girat un proiect de lege exact invers decât a anunţat. Promovat ca o măsură dură, proiectul privind anularea pensiilor speciale pentru magistraţii condamnaţi relaxează legea actuală.
Legiferarea în stilul hei-rup-ist nu a fost niciodată eficientă, dând naştere confuziilor, discriminărilor, contradicţiilor generatoare de contestaţii în instanţe. Este şi cazul proiectului de lege adoptat marţi de Guvernul Ponta privind tăierea pensiilor de serviciu pentru magistraţii (şi categoriile asimilate) care au fost condamnaţi.
Graba strică treaba
Conform legii actuale, toţi magistraţii condamnaţi penal, indiferent de infracţiunile comise, pierd dreptul la pensia de serviciu. Pe fondul scandalului privind pensia uriaşă de care beneficiază torţionarul Alexandru Vişinescu, premierul Victor Ponta l-a somat pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în şedinţa de guvern din data de 13 august, să procedeze de urgenţă la consultări cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a rezolva situaţiile absurde în care magistraţi condamnaţi pentru corupţie ridică pensii grase de la stat. Cerinţa nu era gândită ca o relaxare a normelor ci, dimpotrivă, ca o înăsprire a lor, conform anunţului.
Proiectul dur, picat la CSM
Premierul ceruse ca până la data de 1 septembrie proiectul de lege să ajungă pe masa Parlamentului. Aşa că ministrul Justiţiei s-a prezentat la CSM, în 20 august, cu un proiect de lege dur. Mesajul politic era foarte clar: toleranţă zero nu doar faţă de corupţi, ci şi faţă de cei care încalcă legea penală în orice chip, fie cu intenţie, fie fără intenţie, inclusiv faţă de cei sancţionaţi disciplinar cu excluderea din magistratură. Proiectul lui Cazanciuc acoperea şi situaţiile în care pensionarea intervine anterior hotărârii judecătoreşti de condamnare a magistratului (vezi cazul judecătorului Florin Costiniu), caz nereglementat de legea actuală.
Ministrul Cazanciuc a achiesat însă la propunerile CSM, fără să realizeze că prin formula finală acceptată, se aruncă de fapt în aer filosofia reformelor de până acum, creându- se o discriminare între magistraţii condamnaţi. Unii pierd pensiile speciale direct, alţii – cum ar fi condamnaţii pentru falsuri, violuri, trafic de droguri, apartenenţă la un grup de crimă organizată şi infracţiunile fără intenţie (exemplu: ucidere din culpă comisă de un şofer băut) – beneficiază de a doua şansă: „filtrul” CSM.
Legea în vigoare e mai dură
Legea 303/2004 republicată, în forma actuală, este mult mai dură decât proiectul adoptat de Guvernul Ponta. Conform legii în vigoare, toţi magistraţii excluşi din magistratură şi toţi judecătorii şi procurorii condamnaţi penal, indiferent de in frac ţiunile reţinute în sarcina lor, pierd dreptul la pensia de serviciu. Norma legală implică îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: vârsta de pensionare (60 de ani), vechimea de 20-25 de ani în magistratură şi să nu fi fost eliberat din funcţie din motive imputabile magistratului.
Proiectul, mai blând
Proiectul adoptat de Guvernul Ponta are meritul că face posibilă anularea pensiei speciale şi pentru magistraţii pensionaţi înainte de condamnarea definitivă. Dar prevede că rămân fără pensia specială numai cei condamnaţi pentru corupţie, infracţiuni asimilate corupţiei şi pentru infracţiuni în legătură cu serviciul. În cazul celor condamnaţi pentru alte fapte decizia de anulare a pensiei este lăsată în sarcina CSM şi se dispune numai dacă se constată că, prin faptele lor, au lezat prestigiul Justiţiei.
Cazurile „gen Florin Costiniu”, singurul câştig al proiectului
Florin Costiniu este magistratul care a făcut de râs Instanţa Supremă, fiind condamnat în cazul de corupţie al ex-senatorului PSD Cătălin Voicu. Pedeapsa pe care a primit-o – 4 ani de închisoare cu suspendare – a venit după ce colegii de la CSM i-au aprobat pensionarea în timpul procedurilor penale (septembrie 2010).
Maria David, un exemplu că legea actuală funcţionează
Condamnată pentru corupţie la 4 ani de închisoare cu executare, judecătoarea Instanţei Supreme Maria David n-a reuşit să scape nici de gratii, nici cu pensia specială. Ea a fost eliberată din funcţia de magistrat din motive imputabile (condamnare), astfel că i s-a aplicat legea: ea are o pensie normală.
Gabriela Ghiţă s-a pensionat în timpul procesului. Va pierde pensia
Fost procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă s-a pensionat în martie 2008, în timp ce era cercetată de DNA pentru implicarea în fraudarea examenelor de promovare a magistraţilor. Condamnată în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare, primeşte o pensie de 6.604 lei.
Marioara Dumitru primeşte a doua şansă: filtrul CSM
Fost judecător la Curtea de Apel Piteşti, Marioara Dumitru şi-a înscenat un accident pentru a nu plăti reparaţiile maşinii sale. A fost condamnată la un an şi două luni de închisoare, cu suspendare condiţionată.S-a pensionat în 2009 pentru a scăpa de sancţiunea disciplinară. După noua lege, CSM va decide dacă îi retrage sau nu pensia specială.
Vasile Curpăn nu pierde automat pensia specială
Magistratul Sorin Vasile Curpăn, de la Judecătoria Bacău, este judecat pentru fals, înşelăciune, folosirea fără drept a însemnelor Barou şi UNBR. În caz de condamnare, conform legii actuale el nu are dreptul la pensia specială, dar în varianta nouă, mai are o şansă dacă Plenul CSM apreciază că el n-a lezat prestigiul Justiţiei.
EVZ.ro
