spot_img
spot_img
1.2 C
Vaslui
26-dec.-2024

Golãniile lui Buzatu bulverseazã comuna Puiesti! (facsimil)

- Advertisement -

O nouã manevrã USL pro-Chevron

CULMEA CULMILOR… În comuna unde de douã ori s-a emis o hotãrâre de Consiliu Local de interzicere a explorãrii si exploatãrii gazelor de sist, Chevron a obtinut pe 22 iulie, la ultima sedintã de Consiliu Judetean, certificat de urbanism pentru forare si explorare a gazelor de sist în perimetrul Puiesti 1B. Primarul comunei Puiesti, Costicã Moraru a fost luat prin surprindere, el primind de la CJ doar o adresã prin care i s-a cerut sã specifice dacã pe terenul respectiv este vreo amenajare administrativã. A urmat apoi trimiterea certificatului de urbanism obtinut de SC Chevron România Exploration and Production SRL Bucuresti prin corespondentã la Primãria Puiesti. Certificatul este emis de CJ Vaslui, prin intermediul aparatului propriu, nefiind trecut prin sedinta de CJ Vaslui, asa cã reprezentantii cetãtenilor în CJ (consilierii judeteni) habar nu au cine primeste aceste certificate de urbanism. Locuitorii comunei Puiesti spun cã ultima solutie ce le-a rãmas este de a iesi în stradã pentru a protesta!

Firma americanã nu se limiteazã la sondele de explorare din comunele Gãgesti, Bãcesti si Pungesti, vrea una si la Puiesti. Pentru sonda respectivã a primit certificat de urbanism din partea CJ Vaslui pe 22 iulie. Pe lista cu certificatele emise atunci la numãrul 59 apare clar SC Chevron România Exploration and Production SRL Bucuresti – obiectul certificatului de urbanism fiind lucrãri de amenajare si foraj pentru sonda de explorare Puiesti 1B. Primarul comunei Puiesti, Costicã Moraru, ne-a precizat cã si el a primit prin postã certificatul emis de CJ Vaslui. “Asa este, am primit un exemplar prin corespondentã. Nouã ne-a cerut de la Consiliu Judetean sã precizãm doar dacã în zona respectivã este vreo amenajare administrativã si am rãspuns cã nu, cãci nu avem. Este un teren proprietate privatã. Însã noi avem hotãrâre de consiliu datã, si noi chiar douã avem, prin care se interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunei. Dacã trec peste noi si nu respectã, vom apela la ultima solutie: vom iesi în stradã asa cum fac toti ceilalti protestatari. Oricum pe 1 septembrie venim la protestele organizate. Vine, cred eu, tot satul! Suntem împotrivã, asta e clar”, a spus primarul comunei Puiesti, Costicã Moraru.

Dacã voi nu ne vreti, noi vã vrem moartea!

Nesimtirea celor de la Chevron este alimentatã de una si mai mare: cea a lobystului sef Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, si de altfel a întregii conduceri PSD-iste de la CJ Vaslui. Pentru cã nu tin absolut cont de ceea ce vor oamenii, în aceastã toamnã vom asista deja la ridicarea primelor sonde în judet, primele trei din cele 2800 prevãzute a fi ridicate în tot judetul Vaslui. Deja la Gãgesti, pe terenul unde se va ridica sonda de explorare si exploatare a gazelor de sist, s-a îngrãdit si s-a nivelat zona unde va veni amplasatã sonda. Vã reamintim cã reprezentantii Chevron România s-au chinuit pe 15 mai sã convingã CL Puiesti sã dea avizul necesar obtinerii certificatului de urbanism pentru explorarea gazelor de sist în extravilanul satului Puiesti. Reprezentantii Chevron au “invadat” atunci sedinta de CL a comunei Puiesti, sperând cã vor avea sanse sã obtinã avizul de care au nevoie ca sã facã explorãri dupã gaze de sist în satul Puiesti. S-au lovit de refuzul categoric al celor 13 consilieri, care nici n-au vrut sã se uite la ce pregãtiserã cei de la Chevron pentru a-i îmbuna! I-au trimis pe cei cinci reprezentanti sã facã explorãri si exploatãri cu firma lor acasã la ei, în locurile lor natale, nu la ei în comunã! Totodatã, consilierii puiesteni au arãtat cu degetul spre actuala putere, USL, pe care o condamnã pentru ce se pregãteste sã facã tãranilor vasluieni: le ia pâinea de la gurã, pentru un pumn de bani obtinuti de la Chevron! Si tot CL Puiesti a mai votat o datã împotriva explorãrii si exploatãrii a gzelor de sist în comuna lor pe 26 iulie anul trecut. Cu aceastã hotãrâre, acum CL Puiesti este alãturi de alte 10 CL-uri din judet, chematã în judecatã de Prefectura Vaslui pentru cã nu au vrut sã o anuleze. Cu alte cuvinte, dacã voi nu vreti Chevron, sonde, fracturare hidraulicã, otravã, sã rãmâneti fãrã apã si sã muriti de boli cauzate de exploatarea gazelor de sist, noi vrem! Cei care nu vor, sunt prosti!

Lupta continuã si la Suletea

Prefectura Vaslui a declarat ilegale 11 hotãrâri ale consiliilor locale din tot atâtea comune ale judetului Vaslui, privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul lor. La argumentele constitutionale folosite de oficialii guvernamentali privind faptul cã resursele subsolului tin exclusiv de guvern, unele autoritãti locale s-au resemnat si s-au conformat ordinelor de partid date de PSD si presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, marele lobbyst al Chevronului. Comuna Suletea din judetul Vaslui realizeazã însã o premierã si, desi nu a fost trimisã încã în instantã, a pregãtit o întâmpinare cu argumente legale solide, pe care o va depune în cazul în care Prefectura Vaslui o va ataca în instanta de contencios administrativ a Tribunalului Vaslui. Vã facem cunoscutã întâmpinarea ce va fi trimisã la Tribunalul Vaslui de cãtre CL Suletea, pusã cu amabilitate la dispozitia noastrã de cãtre Ciprian Rober Tamas, primarul comunei, pentru a avea un exemplu în lupta contra Chevron pentru toate Consiliile Locale care doresc sã se împotriveascã explorãrii si exploatãrii gazelor de sist în localitãtile ce le conduc. În acelasi timp, Asociatia “România Fãrã Ei”, condusã de dr. George Epurescu, a fãcut contestatii la Acordurile pentru Mediu acordate de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui pentru proiectele – “Lucrãri de amenajare si foraj pentru sondele de explorare Popeni 1A, comuna Gãgesti, Pãltinis 1A, comuna Bãcesti si Silistea 1A, comuna Pungesti pentru SC Chevron Exploration and Production SRL Bucuresti. Contestatiile au fost depuse la Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui si la Agentia Nationalã pentru Protectia Mediului. Pe site-ul www.vrn.ro gãsiti atât întâmpinarea fãcutã de CL Suletea cât si contestatiile fãcute de Asociatia “România Fãrã Ei”.

Întâmpinarea pregãtitã de CL Suletea

„Solicitãm respingerea cererii de chemare în judecatã formulatã de reclamantã si mentinerea hotãrârii atacate ca fiind temeinicã, legalã si în concordantã cu legislatia în vigoare. A sustinut Institutia Prefecturii, printre altele, cã ne-am fi depãsit atributiile, invocând prevederile art. 36 din Legea 215/2001. Nu întelegem logica acestui demers, din moment ce în cuprinsul acestui articol 36 este specificat în mod clar si fãrã echivoc faptul cã: consiliul local are initiativa si hotãrãste toate problemele de interes local. Consiliul local are urmãtoarele categorii de atributii:

– atributii privind dezvoltarea economicã, socialã si de mediu a comunei, – atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei”, se aratã în întâmpinarea înaintatã de Primãria Suletea cãtre instanta de contencios administrativ a Tribunalului Vaslui.

În bãtãlia legalã deschisã de Consiliul Local Suletea cu Prefectura Vaslui, autoritãtile locale se bazeazã si pe articolul 10 din Legea 215/2001, legea administratiei publice locale, care prevede cã: „Autoritãtile administratiei publice locale administreazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publicã sau privatã ale comunei.”

Consiliul Local Suletea contestã faptul cã resursele de gaze de sist din subsolul comunei ar fi bunuri de uz sau interes public national ori judetean, si, în consecintã, numai autoritãtile judetene sau nationale ar avea dreptul sã se pronunte asupra lor.

În întâmpinarea trimisã Tribunalului Vaslui se insistã asupra bunurilor de interes public national, care, într-adevãr, sunt administrate de autoritãtile centrale, dar acestea sunt stabilite prin lege, ceea ce nu a fost cazul gazelor de sist.

„Delimitarea între proprietatea publicã a statului si cea a unitãtilor admninistrativ-teritoriale este fãcutã de cãtre Legea nr. 213/1998 la articolul 3, alin.(4): Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcãtuit din bunurile prevãzute la pct. III din anexã si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului local, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean.”

Punctul III din Anexã stabileste explicit la punctul 8 regimul juridic al resurselor care nu sunt declarate prin lege de interes national, cum ar fi gazele de sist:

„Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcãtuit din urmãtoarele bunuri: (…) 8. bogãtiile de orice naturã ale subsolului, în stare de zãcãmânt, dacã nu au fost declarate de interes public national”, se aratã în aceeasi întâmpinare.

„Cu toate cã nu este în sarcina noastrã sã aducem vreo justificare pentru hotãrârile legale pe care consiliul localitãtii le adoptã, vom înainta instantei motivul principal ce a stat la baza acestei hotãrâri. Am primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintã exploatarea prin metoda hidraulicã a resurselor de gaze de sist. Vãzând intentia manifestã a Companiei Chevron de a concesiona si exploata resursele teritoriului pe care îl administrãm si întelegând riscurile majore pe care o astfel de metodã le presupune, la solicitarea si în sprijinul cetãtenilor nostri, am hotãrât sã adoptãm aceastã hotãrâre, pe care am putea-o numi hotãrâre-remediu în calea practicii intempestive de ocupare si exploatare, pe care Compania Chevron o utilizeazã. Suntem foarte îngrijorati de eventualitatea în care Compania Chevron ar începe exploatarea în zona noastrã (precum si pe întreg teritoriul României)” precizeazã primarul comunei Suletea, Ciprian Robert Tamas.

“România Fãrã Ei” acuzã faptul cã s-a încãlcat Constitutia României

În contestatiile depuse de cãtre Asociatia “România Fãrã Ei” (RFE), dr. George Epurescu solicitã APM Vaslui si ANPM sã constate cã Rapoartele asupra impactului mediului si rãspunsurile la observatiile formulate în scris de Asociatia RFE cu prilejul dezbaterilor publice în cele trei locatii – Bãcesti, Gãgesti si Pungesti – nu clarificã problemele ridicate si, mai mult, în unele cazuri confirmã chiar observatiile depuse. Contestatiile aratã clar cã prin acordarea avizelor de mediu pentru Chevron au fost încãlcate Constitutia României, regimul concesiunilor petroliere, nu s-a realizat studiul de impact pentru toatã investitia, care prevede si exploatarea nu numai explorarea gazelor de sist, nu s-a respectat Îndrumarul de redactare privind raportul de impact asupra mediului, sunt probleme grave legate de legalitatea avizelor, ANRM acordând aviz chiar înaintea avizelor de mediu date de APM Vaslui (!), ilegalitate giratã de CJ Vaslui! La consultarea populatiei, fãcutã în cele trei locatii unde s-au dat avize de mediu, APM Vaslui, CJ Vaslui si ANPM au fost clar de partea Chevron si nu a populatiei care s-a împotrivit prezentei Chevron în perimetrul EV 2 Bârlad. La final, Asociatia RFE prezintã si un istoric negativ recent al Companiei Chevron.

Textul Întâmpinãrii ce va fi depusa de Consiliul Local Suletea cãtre instanta de contencios administrativ a Tribunalului Vaslui:

Domnule Presedinte,

Subsemnatul Consiliul Local _________, com. ________, în calitate de pârâtã în dosarul sus-amintit, formulãm prezenta :

Întâmpinare

Prin care solicitãm respingerea cererii de chemare în judecatã formulate de reclamantã si mentinerea hotãrârii atacate (nr. ___din ________), ca fiind temeinicã, legalã si în concordantã cu legislatia în vigoare având în vedere urmãtoarele considerente:

1. În primul rând, pe cale de exceptie întelegem sã invocãm exceptia lipsei de interes în promovarea acestei actiuni, în conditiile în care, prin hotãrârea pe care am dat-o nu am afectat în niciun fel Institutia Prefectului, nu am produs nicio vãtãmare acestei Institutii, si nu am afectat interesul legitim al vreunei entitãti sau persoane. În altã ordine de idei, Legea Contenciosului Administrativ, în art. 1 alin (1), prevede cã: “Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu, ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã se poate adresa Instantei de contencios Administrativ”

Am dori sã solicitãm Prefecturii Judetului Vaslui sã nominalizeze care este vãtãmarea pe care a suferit-o, sã facã dovada acestei vãtãmãri.

Dat fiind faptul cã textul de lege (art. 1, alin 1 din Legea contenciosului administrativ) conditioneazã adresabilitatea unei astfel de cereri de vãtãmare într-un drept personal, considerãm cã în speta de fatã lipseste cu desãvârsire vãtãmarea, de unde reiese în mod evident cã Prefectura nu are nici calitate, nici interes, în promovarea unei astfel de actiuni.

2. Pe fondul cauzei :

1. Consiliul Local ________ a adoptat hotãrârea nr. ___din __________, în deplinã legalitate si având toate competentele pe care legea le impun.

Potrivit art. 4 alineat (1) litera e) “Autorizatiile de construire se emit de primarii comunelor, pentru lucrãrile ce se executã în teritoriul administrativ al acestora.”

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea 215/2001 “Administratia publicã în unitãtile administrativ-teritoriale se organizeazã si functioneazã în temeiul principiilor descentralizãrii, autonomiei locale si deconcentrãrii….”. Potrivit art. 3 alin (1) “Prin autonomie localã se întelege dreptul si capacitatea efectivã a autoritãtilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitãtilor locale pe care le reprezintã.”

Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea 215/2001, “Autonomia localã priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului.”

Potrivit art. 5 alin. (2), “Autonomia localã conferã autoritãtilor administratiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sã aibã initiative în toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritãti publice.”

Iatã doar câteva din argumentele juridice si “documentatia” ce a fost la baza emiterii hotãrârii nr. 8 din 29.06.2012.

A sustinut Institutia Prefecturii, printre altele, cã ne-am fi depãsit atributiile, invocând prevederile art. 36 din Legea 215/2001.

Nu întelegem logica acestui demers din moment ce în cuprinsul acestui articol 36 este specificat în mod clar si fãrã echivoc faptul cã:

Consiliul local are initiativa si hotãrãste toate problemele de interes local.

Consiliul local are urmãtoarele categorii de atributii:

b) atributii privind dezvoltarea economicã, socialã si de mediu a comunei.

c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei.

Alineatul (5) din acelasi articol 36 prevede:

În exercitarea atributiilor prevãzute la alin. (2), consiliul local:

a) hotãrãste darea în administrare, concesionare, sau închirierea bunurilor proprietate publicã a comunei;

b) hotãrãste vânzarea, concesionarea…..

Potrivit art. 45 alin (2) litera e): “Se adoptã cu votul majoritãtii consilierilor locali în functie urmãtoarele hotãrâri ale consiliului local:

e) hotãrâri privind organizarea si dezvoltarea urbanisticã a localitãtilor si amenajarea teritoriului.”

si din acest punct de vedere hotãrârea datã îndeplineste conditiile speciale de legalitate.

Un alt argument în sustinerea competentei decizionale pe care o are Consiliul Local este si art. 10 din Legea 215/2001 care prevede cã: “Autoritãtile administratiei publice locale administreazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publicã sau privatã ale comunei.”

A învederat Prefectura cã doar Statul este singurul care poate avea în proprietate resursele. Ceea ce a fãcut Consiliul Local prin hotãrâre este un act de administrare, iar Consiliul Local prin organele sale componenente si de conducere poate dispune de aceste bunuri, hotãrârea din 29.06.2012 îndeplinind toate cerintele de legalitate.

În sustinerea acestei legalitãti, arãtãm si faptul cã prin Constitutie se stabileste si regimul general al proprietãtii la Art. 136:

“(1) Proprietatea este publicã sau privatã.

(2) Proprietatea publicã este garantatã si ocrotitã prin lege si apartine statului sau unitãtilor administrativ-teritoriale.

(3) Bogãtiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organicã, fac obiectul exclusiv al proprietãtii publice.

(4) Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În conditiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosintã gratuitã institutiilor de utilitate publicã.

(5) Proprietatea privatã este inviolabilã, în conditiile legii organice.”

Delimitarea între proprietatea publicã a statului si cea a unitãtilor admninistrativ teritoriale este fãcutã de cãtre Legea nr. 213/1998 la ART. 3:

“(1) Domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantã din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unitãtile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege.

(2) Domeniul public al statului este alcãtuit din bunurile prevãzute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele prevãzute la pct. I din anexã, precum si din alte bunuri de uz sau de interes public national, declarate ca atare prin lege.

(3) Domeniul public al judetelor este alcãtuit din bunurile prevãzute la pct. II din anexã si din alte bunuri de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului judetean, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.

(4) Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcãtuit din bunurile prevãzute la pct. III din anexã si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului local, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean”.

Punctul III din Anexã stabileste explicit la punctul 8 regimul juridic al resurselor care nu sunt declarate prin lege de interes national, cum ar fi gazele de sist:

“Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcãtuit din urmãtoarele bunuri:

1. drumurile comunale, vicinale si strãzile;

2. pietele publice, comerciale, târgurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement;

3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;

4. retelele de alimentare cu apã, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

5. terenurile si clãdirile în care îsi desfãsoarã activitatea consiliul local si primãria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

6. locuintele sociale;

7. statuile si monumentele, dacã nu au fost declarate de interes public national;

8. bogãtiile de orice naturã ale subsolului, în stare de zãcãmânt, dacã nu au fost declarate de interes public national;

9. terenurile cu destinatie forestierã, dacã nu fac parte din domeniul privat al statului si dacã nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

10. cimitirele orãsenesti si comunale.”

În conformitate cu art.2 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, care reia partial textul art.120 din Constitutia României, administratia publicã în unitãtile administrativ-teritoriale se organizeazã si functioneazã în temeiul principiilor descentralizãrii, autonomiei locale, deconcentrãrii serviciilor publice, eligibilitãtii autoritãtilor administratiei publice locale, legalitãtii si al consultãrii cetãtenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Principiile de organizare ale administratiei publice în România, reglementate constitutional si organic, au la bazã prevederile stabilite prin Carta europeanã a autonomiei locale, adoptatã la Strasbourg la 15 octombrie 1985 si adoptatã în dreptul intern prin Legea nr.199/1997, publicatã în Monitorul Oficial, nr. 331 din 26/11/1997.

Principiul autonomiei locale se referã la organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului. Ea reprezintã dreptul si capacitatea efectivã a art. 4 (2) al Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 a autoritãtilor administratiei publice locale de a rezolva si de a gestiona, potrivit legii, în nume propriu si sub responsabilitatea lor, o parte importantã a treburilor publice, în interesul colectivitãtilor locale, pe care le reprezintã.

Potrivit Cartei europeane a autonomiei locale, autonomia localã reprezintã dreptul si capacitatea efectivã ale autoritãtilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantã a treburilor publice. Acest drept se exercitã de consilii prin vot liber, secret, egal, direct si universal. Aceastã dispozitie nu aduce atingere, în nici un fel, posibilitãtii de a recurge la adunãri cetãtenesti, referendum sau orice altã formã de participare directã a cetãtenilor, acolo unde aceasta este permisã de lege.

Principiul autonomiei locale, sau principiul liberei administrãri, cum mai este denumit în dreptul comparat, este consacrat în primul rând de Constitutia României, în art. 120 alin. 1.

În considerarea dispozitiilor Cartei europene a autonomiei locale, ratificatã de România prin Legea nr. 199/1997, conform cãrora “Principiul autonomiei locale trebuie sã fie recunoscut în legislatia internã si, pe cât posibil, în Constitutie” (art. 2 – Fundamentarea constitutionalã si legalã a autonomiei locale), Constitutia se rezumã doar la proclamarea principiului, lãsând în seama legii organice (la care face trimitere art. 73 alin. 3 lit. o), reglementarea formelor concrete de realizare a acestuia. Legea organicã de care face vorbire Constitutia rãmâne, în mãsura în care nu contravine dispozitiilor actului fundamental astfel cum a fost revizuit, Legea nr.215/2001, lege pe care institutia noastrã nu a încãlcat-o.

Cu toate cã nu este în sarcina noastrã sã aducem vreo justificare pentru hotãrârile legale pe care Consiliul localitãtii le adoptã, vom înainta Instantei motivul principal ce a stat la baza acestei hotãrâri.

Am primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintã exploatarea prin metoda hidraulicã a resurselor de gaze de sist. Vãzând intentia manifestã a Companiei Chevron de a concesiona si exploata resursele teritoriului pe care îl administrãm si întelegând riscurile majore pe care o astfel de metodã le presupune, la solicitarea si în sprijinul cetãtenilor nostri, am hotãrât sã adoptãm aceastã hotãrâre, pe care am putea-o numi hotãrâre-remediu – în calea practicii intempestive de ocupare si exploatare, pe care Compania Chevron o utilizeazã.

Suntem foarte îngrijorati de eventualitatea în care Compania Chevron ar începe exploatarea în zona noastrã (precum si pe întreg teritoriul României).

În aprilie 2011, a fost publicat în Statele Unite un prim studiu complet privind “substantele chimice utilizate în fracturarea hidraulicã”. “Între 2005 si 2009, cele 14 companii de petrol si gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulicã ce contin 750 de substante chimice si alti compusi. Printre aceste 750 de substante chimice se regãsesc numerosi poluanti atmosferici periculosi si produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specificã domeniul gazelor de sist).

Având în vedere riscurile mai sus indicate, considerãm cã suntem pe deplin abilitati sã gestionãm, asa cum considerãm, toate problemele ce se înscriu pe ordinea de zi si, mai mult decât atât, prin mandatul prin care am fost investiti, avem datoria cãtre comunã de a informa corect si de a lua mãsuri acolo unde se constatã cã existã o problemã sau iminenta aparitiei vreunei stãri de pericol pentru sãnãtatea locuitorilor ori a integritãtii mediului.

În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfãsoarã dupã emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente.

În vederea satisfacerii cerintelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentã pentru protectia mediului stabileste mecanismul asigurãrii consultãrii publice, centralizãrii optiunilor publice al formulãrii unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investitiei în acord cu rezultatele consultãrii publice.

Pentru toate motivele invocate, solicitãm respingerea contestatiei formulatã de Institutia Prefectului, precum si mentinerea hotãrârii nr. 8 din 29.06.2012, ca fiind temeinicã si legalã.

În legãturã cu documentele ce au stat la baza hotãrârii:

I În faza elaborarii initiativei adoptãrii unei astfel de hotãrâri, expunere de motive, puncte de vedere. Am avut în vedere documente specifice domeniului exploatãrii gazelor de sist (anexa copii).

II În faza adoptãrii efective a hotãrârii: art. 4 din Legea 90/1991, art. 3 din Legea 213/1998 si respectiv punctul III din Anexã, Legea 215/2001, respectiv: art. 2 alin (1), art. 3, art. 41, art. 5, art. 36, art. 45.

Probe: – Înscrisuri: cele ce vor fi anexate împreunã cu întâmpinarea si orice alte înscrisuri a cãror necesitate va reiesi din dezbateri;

În drept: – Art. 1 alin (1) din Legea 554/2004

– Art. 4 din Legea 90/1991

– Art. 3 din Legea 213/1998 si pct. III din Anexa acesteia

– Art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 36, art. 45 alin. (1,2,5) din Legea 215/2001.

– Directiva Consiliului 85/337/CEE

– Carta europeanã a autonomiei locale;

Data,

Semnãtura,

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI VASLUI

Contestatii Acorduri de Mediu Vaslui

.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.