Preşedintele PNL, Crin Antonescu, este dispus să renunţe la ministere, la atribuţiile prezidenţiale şi chiar să îşi asume măsuri neliberale pentru a nu pierde sprijinul USL la alegerile prezidenţiale din 2014.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, este dispus la concesii uriaşe pentru a rămâne prezidenţiabilul USL. Lucrul se simte inclusiv în partid, unde atitudinea acestuia a dat naştere la o nemulţumire mocnită.
Diagnosticul a fost pus, public, de senatorul PNL de Bihor Cristian Bodea. Acesta a declarat, pentru pesurse.ro, că în partid există senzaţia că PNL cedează prea mult în faţa PSD numai de dragul candidaturii la prezidenţiale a lui Crin Antonescu. „Într-un fel, PNL este captiv dorinţei de a-l avea pe Crin Antonescu preşedinte. Ne-am angajat să mergem pe această linie până în 2014. Nu se prea comentează, asta e ideea, toţi se tem să nu se rupă alianţa ca să nu rămânem fără Crin preşedinte”, a punctat Bodea.
Concesii din prima zi de guvernare
Reproşurile aduse de senatorul liberal sunt confirmate de comportamentul public al liderului PNL. De pildă, în ultimele luni, după alegerile parlamentare din decembrie 2012, preşedintele PNL a cedat instituţii importante din subordinea unor ministere care erau controlate de liberali sau chiar ministere.
Primele simptome s-au văzut la formarea guvernului Ponta II, când ministrul Transporturilor din acea vreme, Relu Fenechiu, a rămas fără administrarea autostrăzilor, care au trecut, la ministrul PSD pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova. Tot atunci, ministrul de Interne, Radu Stroe, a rămas fără prefecţi, trecuţi la ministerul lui Liviu Dragnea.
Acesta nu a fost decât începutul. În aprilie, după demisia Monei Pivniceru de la conducerea Ministerului Justiţiei, liberalii au cedat portofoliul, care a trecut la PSD, şi nu au cerut nimic în schimb.
Preşedinte fără atribuţii
Mai mult, Antonescu, în calitate de „părinte al noii Constituţii”, a tăiat de bunăvoie o serie de prerogative ale funcţiei prezidenţiale pe care ar dori să o ocupe. Viitorul şef al statului ar urma să aibă un rol simbolic, axat mai mult pe politica externă.
Potrivit noii Constituţii, printre altele, şeful statului este obligat să accepte premierul propus de partidul sau alianţa care obţine cele mai multe mandate, nu are dreptul să refuze nominalizările de miniştri şi nu mai poate cere urmărirea penală a acestora. Rolul de preşedinte simbolic nu se potriveşte cu prestaţia autoritară a lui Antonescu şi nici cu admiraţia faţă de premierul maghiar Viktor Orban, de unde putem deduce că nu dorinţa de neimplicare politică l-a făcut să taie din ceea ce probabil consideră a fi viitoarele sale prerogative.
Lipsa de reacţie la măsurile fiscale prevăzute în scrisoarea de intenţie a guvernului Ponta către FMI demonstrează că nici identitatea liberală a PNL nu este o prioritate pentru Antonescu. Documentul prevede introducerea unor taxe şi impozite care afectează în primul rând electoratul PNL: introducerea CASS pe veniturile obţinute din chirii sau impozitarea diferenţiată a proprietăţilor, în funcţie de utilizarea acestora, începând cu 1 ianuarie 2014. „Oamenii aşteaptă de la noi locuri de muncă şi nu noi impozite şi taxe. Partidul care va deconta aceste măsuri va fi sigur PNL şi nu PSD. Eu şi alţi colegi nu suntem dispuşi şi nu putem privi cu indiferenţă astfel de măsuri inepte”, a avertizat fostul premier Călin Popescu Tăriceanu.
Prim-vicepreşedintele Klaus Iohannis a spus că PNL trebuie să se pronunţe dacă susţine sau nu aceste măsuri. Iritat de protestele colegilor, Antonescu le-a calificat drept „critici somnambule”, evitând, însă, să-şi precizeze poziţia şi eventual să calmeze temerile electoratului liberal.
Prezidenţiabil de pe locul 5
Prezidenţiabilul USL Crin Antonescu se află pe locul 5 în sondaje, arată un sondaj INSCOP, realizat la comanda ziarului Adevărul. Pe primul loc se află guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, (39,4%, în iulie, comparativ cu 41,9% la sfârşitul lunii mai), urmat de premierul Victor Ponta, în uşoară scădere (39,2%, în iulie, comparativ cu 40,7% în mai).
Pe locul al treilea, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, este cotat cu un nivel de încredere de 37,4%. Pe locul patru, primarul Sibiului şi prim-vicepreeşdintele PNL, Klaus Iohannis, se bucură de încrederea a 30,2% dintre români, în timp ce în preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi-au declarat încrederea 29,6% dintre cei chestionaţi. Sondajul a fost realizat în perioada 12-21 iulie, pe un eşantion de 1.055 de persoane, cu o eroare de 3%.
Autor: Andreea Udrea
Citiţi mai mult: Ce ar sacrifica Antonescu ca să se vadă la Cotroceni – Partide > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/crin-antonescu-cotroceni-1052679.html#ixzz2c6nMzDUe
EVZ.ro
