S-au sãturat de minciuni si cautã rãspunsuri
SUPÃRARE Primarii USL s-au sãturat de sefii lor din fruntea Guvernului. Supãrarea lor porneste de la faptul cã, în baza unor informatii neoficiale, în jur de 1.200 de primari se aflã în situatie de incompatibilitate, din cauza prezentei în conducerea societãtilor comerciale aflate în subordinea lor. Statisticile asociatiei primarilor de comune din România aratã cã 80% dintre primarii incompatibilii sunt de la USL, iar 658 sunt incompatibili din cauza prezentei în societãtile de Apã si Canal. „Nu stiu despre ce este vorba, nu sunt membru în nicio societate comercialã din subordinea Consiliului Local, nici eu, nici viceprimarii”, explicã primarul Vasluiului, Vasile Pavãl. De altfel, primarii din judetul Constanta au protestat de curând, printr-o scrisoare deschisã adresatã premierului Ponta, pe care-l avertizeazã cã lumea s-a sãturat de promisiuni neonorate si USL a mintit poporul.
„Putem constata cã primarii comunelor anului 2013 sunt sub demnitatea celor de dinaintea lui 1989, aceasta gratie democratiei bazatã pe principiul descentralizãrii promovatã de cei care au fost dusi la guvernare cu strãdania primarilor. Suntem la aproape 15 luni de la schimbarea guvernãrii (din 7 mai 2012) si la peste jumãtate de an de la acordarea încrederii ultimului Guvern, la data de 21 decembrie 2012, condus de Excelenta Sa, domnul Victor-Viorel Ponta. si deziluzia este generalã! Sub umbrela democratiei si a descentralizãrii prost întelese si chiar si mai prost aplicate din partea Guvernului României, asistãm la subminarea capacitãtii administrative a comunelor, a tuturor resurselor materiale, institutionale si umane”. Este scrisoarea de protest a primarilor USL din judetul Constanta, cei care au decis sã ia atitudine în fata minciunilor propagate în campania electoralã de anul trecut si neonorate nici acum. Reprezentantii Asociatiei Comunelor din România vor veni la Guvern pe 20 august sã protesteze pentru modificarea legii. În primã fazã, sub forma unei delegatii care sã prezinte premierului si ministrului Justitiei un Protest semnat de 2.800 de primari, din care câteva zeci din judetul Vaslui. Oficialii asociatiei sustin cã se poate ajunge si la proteste în stradã, dacã Guvernul nu va tine cont de problemele alesilor locali. Premierul Ponta a recunoscut cã existã o problemã majorã cu alesii locali declarati incompabitili de ANI si cã se poate ajunge la alegeri partiale în jumãtate dintre localitãtile tãrii.
Primar din judetul Vaslui: „Cum sã mai iesi în fata oamenilor, când nu s-a fãcut nimic?”
Situatia de la Constanta este resimtitã si la Vaslui, numai cã aici primarii nu au destulã energie si tupeu pentru a protesta fatã de sefii USL. Totusi, unii primari bârfesc despre performantele unora dintre cei care conduc partidul la Vaslui. „M-a sunat un parlamentar si mi-a spus sã organizez o întâlnire cu cetãtenii, cã ar vrea sã afle ce mai doresc oamenii de la USL. Nu i-am putut spune în fatã, dar astea sunt vremuri de discutii cu electoratul? Nu s-a fãcut nimic, oamenii sunt nervosi, supãrati, pe bunã dreptate”, explicã unul dintre primarii Puterii. Un altul spune cã situatia a ajuns la limitã. „Nu se fac investitii, totul e blocat, nu sunt bani la Guvern. Primim promisiuni, însã bani nu vin. E o situatie grea. Cum sã mai iesi în fata oamenilor, ce sã le mai spui, când nu s-a fãcut nimic?”, explicã alesul local. Cererile primarilor sunt si ele foarte multe. Prin Ordonanta 8/2013 a fost instituit impozitul pe veniturile agricole, care se vireazã direct la bugetul de stat, iar localitãtile primesc doar cote defalcate din acest impozit, adicã o micã parte. „Respingem categoric o astfel de mãsurã! Drept urmare venim cu propunerea logicã si pertinentã ca impozitul pe veniturile din activitãtile agricole sã rãmânã integral la bugetele locale si banii sã fie folositi pentru amenajãri de îmbunãtãtiri funciare, pentru cofinantarea unor proiecte si alte investitii locale”, se mentioneazã în protest. O altã ordonantã, 34/2013, privind organizarea si exploatarea pajistilor, prevede cã administratiilor locale li se ia dreptul de a-si administra singure patrimoniul (pajistile, în acest caz), iar nivelul chiriei îl stabileste Consiliul Judetean, fapt care încalcã autonomia localã. Este o situatie în vãditã contradictie cu Constitutia României, care prevede cã primarul si Consiliul Local sunt autoritãti administrative autonome. Totodatã, prin Legea nr. 165/2013 privind mãsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în naturã sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, „primarul este desconsiderat în forma cea mai brutalã cu putintã, fiind subordonat unui reprezentant al prefectului. Aceastã formã de umilintã legalã era practicatã la nivelul anilor 1948-1950!”. Prin aceeasi lege, izlazurile comunale au devenit prima optiune de retrocedare cãtre persoanele care solicitã terenuri preluate abuziv, iar administratia localã nu are nici un cuvânt de spus.
Primãriile cu probleme financiare, în insolventã!
Prin Ordonanta 46/2013 privind criza financiarã si insolventa unitãtilor administrativ-teritoriale s-a instituit o procedurã inexistentã la nivelul celorlalte state ale Uniunii Europene – insolventa primãriilor, „numai pentru a lovi în autoritãtile administratiei publice locale, cu precãdere în cele ale comunelor”. Aceastã mãsurã se aplicã doar institutiilor publice locale, nu si celor centrale, „fiind evidentã tinta guvernantilor de a arãta opiniei publice cã tot rãul din România pleacã de la primari”. O altã mãsurã care revoltã primarii USL din judetul Vaslui este aceea cã prin Ordonanta 77/2013 se accentueazã decalajul dintre comune si orase, „într-un dispret total fatã de locuitori si autoritãtile administratiei publice locale ale comunelor, desi s-a promis, la fiecare întâlnire cu decidentii din administratia publicã centralã, cã aceastã formã de discriminare va fi eliminatã”. De exemplu, dacã o comunã are între 1.500 si 3.000 de locuitori, numãrul angajatilor din primãrie nu poate fi mai mare de 11. Primãria unui oras cu acelasi numãr de locuitori poate avea 22 de angajati. La fel, 15 angajati la primaria unei comune, fatã de 24 angajati la primãria unui oras, dacã numãrul locuitorilor este cuprins între 3.000 si 5.000.
