Astãzi, 6 august, crestinãtatea prãznuieste Schimbarea la Fatã a Domnului Iisus Hristos. Slãvitul eveniment religios al Schimbãrii la Fatã a Domnului este unul dintre cele 12 praznice împãrãtesti mentionate atât în calendarul crestin-ortodox, cât si în cel romano-catolic sau greco-catolic. Sãrbãtoarea evocã un moment de seamã, petrecut în ultimul an de viatã pãmânteanã al Mântuitorului nostru, în ultima sa etapã de propovãduire. Existã numeroase traditii si obiceiuri ale românilor legate de aceastã sãrbãtoare crestinã, care marcheazã trecerea cãtre toamnã a naturii.
Sãrbãtoarea Schimbãrii la Fatã a Domnului este numitã în popor si Obrejenia, Pobrejenia sau Probojeni. Denumirea „Obrejenie” provine din cuvântul slavon „obrejenie”, semnificând o transformare, o schimbare. O altã denumire a sãrbãtorii – Probajanii-, tot de provenientã slavonã (de la verbul popular „probazi)”,are sensul de a ocãrî sau a certa. În schimb, în limba greacã, denumirea sãrbãtorii Schimbãrii la Fatã a Domnului este Metamorphosis, cu întelesul de Transfigurare. Doar Sfântul Antim Ivireanul este singurul care atribuie acestei sãrbãtori o denumire deosebit de sugestivã: Dumnezeiasca Înfrumusetare a lui Hristos.
Traditii si obiceiuri de Probrejnie
În Postul Adormirii Maicii Domnului, pentru bucuria praznicului, Biserica acordã dezlegare la peste. Oamenii care se roagã în aceastã zi sã scape de o patimã (betie, tutun, etc.) sigur se vor vindeca. În ziua praznicului, crestinii nu trebuie sã se certe cu nimeni, mai ales cu rudele sau cu prietenii. Cine încalcã traditia va avea parte numai de supãrãri, pânã la viitoarea sãrbãtoare de Probejenie. Gospodinele trebuie sã întâmpine sãrbãtoarea cu evlavie si prin fapte umanitare. De asemenea, femeile nu trebuie sã spele rufe si nici sã arunce lãturi în curtea casei în ziua praznicului, iar curãtenia generalã trebuie sã se termine în ajunul sãrbãtorii. Se spune cã în gospodãria celei care încalcã, totusi, traditia si spalã rufe, se vor adãposti mii de insecte. Tot în aceastã zi, traditia popularã spune cã este bine sã evitãm cãlãtoriile, chiar si cele pe distante scurte, cãci s-ar putea sã rãtãcim drumul spre casã si sã ne mai întoarcem doar odatã cu venirea berzelor. În aceastã zi se duc la bisericã mere, pere, prune si mai ales struguri. Recolta aceasta se numeste „pârga” din struguri. Fructele se duc la bisericã pentru a fi „citite”, adicã sfintite, apoi se împart credinciosilor care participã la slujba praznicului. De asemenea, în aceastã zi se împart pachete cu fructe si cu bucate de post, în memoria rudelor decedate. În traditia popularã, boabele desprinse din ciorchini poartã numele de „Coliva de struguri” si aceste ofrande se dãruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Sãrbãtoarea este o zi de hotar între varã si toamnã. Pentru munca la câmp, este ultima zi când se mai coseste fânul. Din data de 6 august, toamna începe sã-si intre în drepturi, încet, încet. De acum, iarba nu mai creste si frunzele încep sã îngãlbeneascã. Din aceastã zi nu trebuie sã ne mai scãldãm în apele repezi de munte, pentru cã acestea se rãcesc si, în mod cert, creste riscul de îmbolnãvire. În aceastã zi se culeg ultimele plante de leac, care vor avea puteri vindecãtoare.
Prognoza vremii
Dacã vremea este însoritã si plãcutã, vom avea o toamnã îmbelsugatã. În schimb, dacã plouã, ne întâmpinã o toamnã mohorâtã. Din ziua sãrbãtorii de Pobrejean, începe sã se obrojeascã (sã se îngãlbeneascã) frunza codrului si iarba câmpului. Berzele se pregãtesc sã plece spre tãri mai calde, insectele si serpii se ascund sub pãmânt.
