INEDIT Descoperirile fãcute de cãtre arheologi în zona localitãtii Cretesti, acolo unde au fost scoase la ivealã fosilele unor animale ce dateazã cu 10 milioane de ani în urmã, au uimit pe specialisti. Conform cercetãtorilor, pe lângã trei cranii de tigri cu dinti sabie, mandibule de cal tridactil sau fosile de gazelã, s-a descoperit si un craniu de calichotherium, un mamifer asemãnãtor girafei cu picioarele din fatã extrem de lungi si care se terminã cu gheare. Astfel, descoperirea reprezintã o contradictie de ordin geografic, întrucât, cel putin pânã acum, s-a dovedit cã aceastã specie nu a populat si aceastã zonã a Europei. Noile descoperiri fãcute s-ar putea dovedi revolutionare si ar putea schimba profund ceea ce se credea pânã acum despre trecutul îndepãrtat al acestor tinuturi.
Descoperirea fãcutã de echipa de paleontologi de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, în zona localitãtii Cretesti, ar putea schimba radical teoriile cu privire la animalele care au populat aceastã zonã în urmã cu milioane de ani. Sãpãturile fãcute au scos la suprafatã cranii si fragmente osoase ale unor animale caracteristice mediului tropical, ceea ce i-a determinat pe arheologi sã lanseze ipoteza conform cãreia, cu milioane de ani în urmã, în aceastã zonã era un climat mult mai cald fatã de cel actual, explicându-se astfel prezenta acestor specii de animale. Cea mai importantã descoperire îl reprezintã un craniu de calichotherium, ce apartine unui mamifer care nu a mai fost datat pânã acum în aceastã zonã a Europei. Oasele au fost restaurate si conservate de cãtre arheologi în vederea analizãrii mai profunde pentru a stabili cu exactitate perioada din care dateazã. Aceastã descoperire unicã ar putea revolutiona tot ceea ce se credea pânã acum despre trecutul îndepãrtat al acestei zone, determinând astfel pe paleontologi sã rescrie istoria.
Craniile de tigri cu dinti sabie, o nebuloasã
Un alt aspect important si greu de explicat totodatã, îl reprezintã descoperirea craniilor unor tigri cu dinti sabie ce apartin genului Machairodontinae, despre care se spune cã ar avea o vechime de aproximativ 10 milioane de ani. Astfel de exemplare au mai fost descoperite doar în Africa, Asia si vestul Europei, însã gãsirea fosilelor în aceastã zonã a Europei ridicã multe semne de întrebare determinându-i pe specialisti sã punã la îndoialã tot ceea ce se stia pânã acum despre perioada Miocenului. O supozitie care ar putea explica prezenta acestor feline în aceastã zonã a Europei este determinatã de mediul climatic favorabil si de sursa variatã de hranã pe care felinele ar fi gãsit-o aici. „Acest sit ne dã o diversitate de specii din era Miocenului. Prezenta acestor fragmente osoase ne demonstreazã faptul cã, acum 10 milioane de ani, în aceastã zonã a existat o savanã caracteristicã zonelor tropicale, cu pãduri si întinderi acoperite de iarbã, dezvoltate într-un mediu climatic cald”, a declarat arheologul Laurentiu Ursachi de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad. Paleontologii vor continua si în perioada urmãtoare sãpãturile în zona sitului deschis la Cretesti care, datoritã descoperirilor unice fãcute, cu sigurantã va avea rezonantã europeanã.
