SOLEMNITATE Putini huseni au fost prezenti la Ziua Imnului National, ceremonie desfãsuratã în parcul Rodina însã, cei care au fost prezenti, au primit, cu luare-aminte, o micã lectie de istorie, despre importanta cântecului reprezentativ al românilor. Profesorul de istorie Costin Clit, apropiat colaborator al Cercului Militar Husi, a conturat un mesaj, pe cât de neasteptat, pe atât de important: „O, tristã Românie, în care trebuie sã faci cerere, ca sã îti cânti imnul national”!
La eveniment au luat parte militarii Batalionului 202, Apãrare CBRN Interventie la Dezastre, reprezentati de comandantul Adrian Vasile Perdun, precum si oficialii urbei, primarul Ioan Ciupilan si viceprimarul Ioan Valeriu Ciupilan. De asemenea, au rãspuns invitatiei Cercului Militar Husi, organizator principal al solemnitãtii, veteranii de rãzboi, reprezentanti ai ISU, ai Jandarmeriei locale, cadre didactice, dar si colaboratorii apropiati ai activitãtilor ce se desfãsoarã în cadrul Cercului Militar Husi. Protopopul de Husi, pr. Marius Antohi, a oficiat un scurt Te Deum. Reprezentantii Cercului Militar au vrut sã marcheze sãrbãtoarea în mod deosebit, dând unei husence talentate, tânãra Mãdãlina Rohatcã, sã interpreteze vocal „Desteaptã-te Române”! În ciuda unor mici probleme tehnice, Mãdãlina a reusit sã creeze o emotie specialã, în parcul Rodina, iar premiera intonãrii imnului în acest fel ar putea deveni o traditie!
Sabina Elena, un exemplu de patriotism si la Husi!
Un moment deosebit al evenimentului l-a constituit interventia profesorului Costin Clit, care a inserat în discurs, în mod neasteptat, dar binevenit, câteva gânduri despre eleva din Tinutul Secuiesc, ce a suferit sanctiuni, pentru cã a purtat o bentitã tricolorã si a vrut sã intoneze imnul tãrii sale. „În 1948 aveam ca imn <<Zdrobite cãtuse>>, o creatie a lui Aurel Baranga. În 1953, aveam <<Te slãvim, Românie>>, creatie a lui Aurel Frunzã si Dan Desliu, care, dacã îmi aduc aminte, prin 1990, se autoproclama dizident împotriva regimului comunist. Vã recit douã versuri din imnul lui Desliu: „Împletit fi-va vesnic al nostru popor/Cu poporul sovietic, eliberator” . Halal! Deci, iatã, în 1975, în epoca national-comunistã, este adoptat ca imn <<Pe-al nostru steag e scris unire>>, iar în 1977, <<Trei culori>>. Evenimentele din decembrie 1989 i-au înfrãtit pe tineri, în entuziasmul lor, si pe baricade cântau <<Desteaptã-te, române>>, ideal furat apoi de politicienii nostri. Ziua de astãzi mã face sã mã gândesc la Sabina Elena, o copilã micã cu o bentitã cu tricolor, care împreunã cu copii români dintr-un liceu din asa-numitul <<Tinut Secuiesc>>, au vrut sã cânte <<Desteaptã-te, române>>, iar conducerea de acolo i-a impus sã facã cerere. O, tristã Românie, în care trebuie sã faci cerere, ca sã îti cânti imnul national! O, tristã Românie, în care intonarea imnului national este consideratã gest politic! O, tristã Românie, în care intonarea imnului national este interzisã!”, a transmis profesorul Costin Clit.
