Cum functioneaza spaga in piata!
MAFIE… Cu toate eforturile municipalitãtii vasluiene de a pune cât de cât rânduialã în functionarea pietei Traian, inclusiv prin adoptarea unui nou regulament al pietelor, treburile sunt departe de a ajunge la normalitate, iar cumpãrãtorii sã beneficieze de preturi corecte. Cu complicitatea, uneori pe fatã, a sefului Pietei, Florin Meraru, speculantii fac legea, fortându-i pe producãtori fie sã le vândã lor munca de-o varã, la jumãtate de pret, fie sã mentinã preturile ridicate, totul în numele unui câstig maxim. Acesta este si motivul pentru care Vasluiul se “mândreste“ cu cea mai scumpã piatã din punct de vedere al produselor. În timp ce ,,speculantii” primesc cele mai bune tarabe, producãtorii sunt fugãriti prin colturile pietei, în locurile cu cel mai slab vad, ori, uneori, sunt chiar si amenintati. Unii producãtori nu se lasã intimidati, si încearcã sã-si vândã marfa la preturi decente, dar cei mai multi cedeazã presiunilor, si fie respectã “indicatiile“ sugerate, ori se orienteazã cãtre alte piete, de multe ori din alte orase!
Piata Bârlad Piata Vaslui
Rosii: 1 leu 1,5 lei/kg 2 – 2,5 lei lei/kg
Castraveti 2 lei – 2,5 lei/kg 2 lei – 2,5 lei/kg
Ceapã 1,5 lei/kg 2 – 2,5 lei/kg
Varza 1 leu/kg 1,5 lei/kg
Morcov 2 lei/kg 2, 5 – 3 lei/kg
Ardei gras 1,9 lei – 2 lei /kg 2,5 – 3 lei /kg
Vinete 2,5 lei/kg 3 lei/kg
Usturoi 6,5 – 10 lei/kg 10 lei/kg
SMECHERI… În pietele din Bârlad, comerciantii vând produsele agricole cu 30 – 100% mai ieftin decât la Vaslui. Asta în conditiile în care provenienta mãrfurilor este, în mare aceeasi (din depozitele engros din Iasi sau de la grãdinarii din judetul Galati). Este clar cã speculantii din Vaslui obtin profituri mult mai mari. Cine are curaj si nu se aliniazã suportã sicane din partea sefului de piatã. Practic la Vaslui, la piata Traian ca producãtor ai douã variante: ori predai marfa speculantilor la preturile impuse de acestia, ori esti nevoit sã vinzi în locuri fãrã vad comercial.
DEGEABA… Primãria se chinuie sã le schimbe nãravul angajatilor din piatã, însã acestia se lasã greu de vechile obiceiuri
INCERCARE… Viceprimarul Radu Sorin, cel care are în atributii si functionarea pietelor, a reusit sã facã cât de cât ordine, atât prin asezarea comerciantilor si producãtorilor la tarabe prin tragere la sorti, ori prin delimitarea clarã a sectoarelor acestora, dar si prin eliminarea unor taxe abuzive percepute vânzãtorilor, cum ar fi cea pe sort, sau pe cantitatea de produse aduse la vânzare, taxe care duceau la abuzuri din partea casierilor, înlocuindu-le cu chirii zilnice, de 12 lei, în afara chiriei lunare pentru rezervarea tarabei. În plus, o parte dintre vechii lucrãtori ai pietei, despre care se stia cã sunt tartorii în piata Traian, au fost mutati în alte locuri, fiind numiti altii în loc. Numai fostul casier, Florin Meraru, pentru ,,merite deosebite” a fost propulsat la functia de sef de piatã. Chiar si asa, problemele, în special ale producãtorilor au continuat, comerciantii, multi dintre ei cu state vechi în piata Traian, unii nestiind cum aratã tulpina de tomate!, fiind în continuare favorizati.
Rotatia tarabelor, mijloc de intimidare a producãtorilor
Una dintre metodele practicate de noul sef al pietei, Florin Meraru, de întrajutorare a comerciantilor, nu a tuturor, ci a celor cu care are o relatie bunã, este de a-i muta pe producãtori dintr-un loc în altul, tocmai pentru ca acestia sã nu-si poatã forma o clientelã stabilã. Asa cum relatam în ziarul de ieri, este cazul unui producãtor din Mãrãseni, Emil Sandu, care, în doar douã luni, a fost mutat de trei ori, în diverse locatii, sub diverse pretexte, pentru ca, în final, sã primeascã o tarabã într-un colt al pietei, alãturi de o persoanã care vinde bors, alta cu flori, si lângã taraba cu fãinã! Cerând sã i se redea locul pentru care licitase, si sã i se aloce si restul de suprafatã, încã jumãtate de tarabã, pe care o avusese initial, i s-a rãspuns cã nu mai sunt locuri libere, iar cel initial a fost ocupat de altã persoanã. Scopul acestor manevre? Totul se face pentru a-i determina pe producãtori sã-si vândã engros marfa anumitor comercianti, la preturi de nimic. Chiar Cristi Nechita, actualul responsabil cu pietele din Vaslui l-a îndemnat pe productorul Emil Sandu: “ca sã-ti poti face treaba la câmp, vinde engros!“
Cheltuieli suplimentare pentru marii producãtori
O altã metodã prin care Florin Meraru, seful pietei, îi descurajeazã pe producãtori este nealocarea de spatiu îndestulãtor de desfacere. Unii dintre producãtori cultivã suprafete mari de grãdinã, având productie pe mãsurã, productie pe care nu au cum s-o vândã în totalitate, din lipsã de spatiu, asta în timp ce sunt comercianti care au chiar si douã tarabe alãturate, unii dintre ei câstigând acest drept “corect“, la licitatie, dupã ce au pus si persoane care nu au nimic de-a face cu piata sã liciteze pentru a obtine cât mai multe spatii, sau cu o plasare cât mai bunã. În cazul lui Emil Sandu, singurul care a avut pânã acum curajul sã spunã pe fatã tot ce îndurã în piatã, acesta munceste, la Mãrãseni, 3,5 ha de grãdinã, productiile fiind însemnate, având si toatã gama de produse, de la rãdãcinoase, la varzã, ardei, tomate, castraveti, conopidã, vinete, etc, fiind prezent, zi de zi, de mai bine de zece ani în piata Traian vânzându-si munca proprie. Acum, în urma manevrelor lui Meraru, a rãmas doar cu o singurã tarabã, total insuficient în conditiile în care numai la morcov se asteaptã la o productie de câteva tone! Astfel, acesta este nevoit sã mai închirieze o tarabã, dacã gãseste disponibilã una, pentru a-si vinde toatã marfa. Acest lucru presupune nu doar chirie suplimentarã, cât, mai ales, Emil este nevoit sã renunte la un om la munca grãdinii, exact în perioadele cele mai aglomerate, ca sã-l punã sã vândã marfa.
Engros, marfa la jumãtate de pret!
Disperat sã-si vândã marfa, cu atât mai mult cu cât, din cauza inundatiilor de sãptãmâna trecutã, a pierdut o parte din recoltã, în special varza si telina care erau gata pentru a fi aduse pe piatã, producãtorul Emil Sandu a încercat si metoda sugeratã de seful pietelor Cristi Nechita, adicã sã-si vândã marfa engros, pentru a se putea dedica culturilor din aceastã perioadã ajunse la maturitate si care aveau nevoie de îngrijire sau sunt gata de recoltare. “Am fost luat în râs, mi s-a propus sã vând castravetii cu un leu kg, în conditile în care, în piatã, comerciantii cer 2 sau chiar 2,5 lei. Adicã, munca mea s-o dau pe degeaba, ca sã facã ei profit; credeti cã ar fi scãzut pretul si s-o vândã la un pret decent? În aceste conditii, am preferat sã fac un efort si sã-i vând eu, cu doar 1,5 lei! Nu a fost prima datã când se întâmplã asta, si altor producãtori li se oferã preturi de nimic pe munca lor, ca dupã aceea sã se vândã produsele la preturi si de douã-trei ori mai mari. Acesta e adevãrul, comerciantii fac preturile în piatã, nu producãtorii si, dacã te opui, esti amenintat, ti se furã din marfã, ori chiar, asa cum era cândva, acum mai multi ani, chiar bãtut! Indiferent ce-o fi, nu mã las, vreau sã-mi vând în continuare singur marfa, la un pret pe care-l consider eu cã este corect, si sã vãd în continuare cã cumpãrãtorii îmi apreciazã munca!“, a declarat Emil Sandu. Ieri, în piata Traian, fiind si zi de târg, cu mai multi producãtori decât de obicei, si altii i-au urmat exemplul. Este cazul unui producãtor venit tocmai de la Pogonesti, cu rosii de grãdinã, care le vindea la un pret de doar 1,5 lei, desi alãturi comerciantii vindeau rosii aduse din depozite sau de la Matca cu 2 – 2,5 lei!
