Executivul abordează în documentul trimis Fondului tema managementului privat, trecând cu vederea o serie de nereguli.
Guvernul omite în scri soarea de intenţie trimisă către Fondul Monetar Internaţional o serie de nereguli care au făcut din proiectul de management privat un eşec, ca dovadă, demisia multor şefi numiţi astfel la companiile de stat. Rămâne de văzut care vor fi comentariile Fondului privind acest aspect, în cadrul discuţiilor pentru următorul acord. Iată principalele „inadvertenţe”.
Conflict cu managerii
În scrisoare se vorbeşte despre respectarea recomandărilor specialiştilor, la selectarea de manageri – „Vom selecta membrii consiliilor şi managerii doar pe baza listelor de candidaţi eligibili întocmite de firmele independente angajate”. Deşi listele firmelor independente nu au fost făcute publice, s-a vorbit de multe ori despre nerespectarea acestora. De exemplu, Nicolae Demetriade, membru al CA al Tarom, se pare că nu ar fi fost inclus pe liste, din cauza conflictului de interese, acesta reprezentând în România o companie aeriană străină, concurentă a Tarom.
Indepedenţa managementului profesionist – „Nu vom interveni în implementarea planurilor întreprinderilor de stat unde au fost numite consilii profesionale”, scrie în scrisoare. La CFR SA, foştii şefi privaţi ai companiei s-au plâns că li s-a forţat mâna să atribuie executarea unui tronson de cale ferată.
Manageri privaţi doar la companii care rămân „de stat” – „Legea guvernanţei cor porative prevede numirea consiliilor de administraţie şi a managerilor profesionişti la întreprinderile care răman majoritare de stat”, mai scrie în document. Nu a fost cazul la CFR Marfă, companie care se ştia că trebuie privatizată, sau Poşta Română, aflată în aceeaşi situaţie. Pentru ambele s-a numit management privat.
În cazul Poştei, „noul” şef a fost Ioan Smeeianu, care ocupa poziţia de director general şi înainte de implementarea proiectului „management privat”. Smeeianu a „evoluat” astfel de la un salariu de 2.000 de euro, câştigat ca manager „de stat”, la un venit de 11.000 de euro.
Arierate încă mari
Ţinta de deficit bugetar rămâne principala împlinire în acordul cu FMI, bifată în scrisoare. Anul trecut, România a reuşit să se încadreze într-un deficit sub 3% din PIB, cu tot cu arierate, iar pentru 2013 se întrevede un nivel de 2,1%. În schimb, ţinta de arierate a fost ratată. În prezent, arieratele bugetului sunt 0,14% din PIB, potrivit documentului.
EVZ.ro
