După ce a primit aviz negativ de la Comisia pentru Drepturile Omului, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei care vizează introducerea noilor buletine a trecut la alte comisii parlamentare.
Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au întocmit un raport comun în care au formulat o serie de amendamente pentru legea buletinelor. Unele dintre ele schimbă radical ce se ştia până acum despre noile buletine de identitate.
Facem o trecere în revistă a celor mai importante amendamente propuse de cele două Comisii:
1. Se propune introducerea unui alineat nou, prin care, în cazul în care solicitarea pentru eliberarea unui act deidentitate se face ca urmare a expirării valabilităţii acestuia, ţinând cont şi de declaraţia pe proprie răspundere conţinută în formularul – tip de cerere, solicitantul să nu mai fie obligat să aducă şi înscrisuri doveditoare, actul expirat sau care urmează să expire fiind suficient.
Astfel, legea iniţială la articolul respectiv era formulată astfel:
Articolul 16
(1) Cartea de identitate se eliberează:
a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
b)cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.
(2) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
b) cu valabilitate de 5 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Amendamentul pe acest articol propune abrogarea alineatului 2, deoarece acesta reduce drastic durata de folosire a cărţilor de identitate de la 10 ani la 5 ani pentru persoanele adulte.
Actualele cărţi de identitate au durata de folosire de 10 ani, iar acest sistem s-a dovedit fiabil şi funcţional.
Această măsură de scoatere a pct.(2), asigură liniştea cetăţeanului, pentru că nu-l va obliga să revină din 5 în 5 ani la autoritatea competentă, pentru obţinerea unui document nou.
Eliminarea pct.(2) însemnă economii la bugetul statului, deoarece schimbarea cărţilor de identitate se face mai rar.
Beneficii estimative:
-costuri anuale de operare vor fi scăzute la jumătate pentru fiecare persoană cu C.I.
În primul caz fără modificarea prevederii legale până la vârsta de 70 de ani C.I. se schimbă de 12 ori.
În al doilea caz, cu modificarea propusă ,până la vârsta de 70 de ani C.I. se schimbă de 5 ori.
Acest calcul aplicat la o populaţie de aproximativ 18 milioane de locuitori, posesori de carte de identitate, din care scădem cei care doresc cartea de identitate electronică 3 milioane, rămân 15 milioane de locuitori.
Aplicând la aceştia calculul făcut anterior, rezultă din modificarea legii o economie de 105.000.000 cărţi de identitate într-un termen de 70 de ani, adică 1.500.000 mai puţine C.I. pe an. Aceasta presupune reducerea cheltuielilor de la bugetul de stat cu suma necesară emiterii şi operării a 1.500.000 C.I anual.
– economii pentru cetăţeni, deoarece vor suporta mai rar taxele de preschimbare;
– evitarea supraaglomerării ghişeelor, unde se primesc cererile şi celelalte documente.
3 Numele părinţilor
Printre datele propuse care ar fi trebuit să se găsească pe noile acte de identitate nu se regăseau şi numele părinţilor. Un amendament prevede modificarea articolului referitor la datele înscrise pe cartea de identitate, astfel încât pe noile acte să fie incluse şi prenumele părinţilor, întrucât dispariţia acestora este un act imoral şi nejustificat. Prin aceasta statul nu mai recunoaşte apartenenţa prin naştere la părinţi naturali datorită scoaterii lor din documentul de identitate.
capital.ro
