Bacăul a ajuns în atenția presei din Regatul Unit prin articolele apărute în două tabloide. Din ambele rezultă că suntem exportatorii principali de infractori în Marea Britanie. Daily Mail publica, în urmă cu un an, un articol în care atrăgea atenția asupra spărgătorilor de carduri din Bacău, care fac legea în Londra și nu numai. În material se arăta cum rețele de infractori băcăuani au devalizat rețeaua de bancomate din arhipelag. Zilele acestea, publicația The Sun vine cu un nou material despre Bacău și despre exportul de carderi în Regat.
Claudiu TĂNĂSESCU
De data acesta, englezii zugrăvesc o imagine a orașului nostru care nu se regăsește la fața locului: cluburi exclusiviste, baruri și restaurante opulente pe întinderea întregului centru, terase unde se servesc caviar și șampanie. Ziariștii englezi și poliția britanică au descoperit și cauza expansiunii fulminante a orașului de pe Bistrița. Ei susțin că nouă din zece furturi din bancomatele din Marea Britanie sunt comise de români, în timp ce 70% din cei arestați provind din Bacău sau au legături cu Bacăul. Ba englezii citează și un avocat băcăuan (fără să-i dea numele!), care afirmă ca 75% din economia Bacăului are susținere financiară din furturile din bancomatele englezilor.
O vorbă de-a noastră spune că “nu iese fum fără foc”. Cert este că, dincolo de imaginea exagerată prezentată de englezi, în Bacău se întâmplă destule lucruri care ridică semne de întrebare. Ca în orice oraș, există o clasă specială, cea a oamenilor care nu fac nimic, dar se mândresc cu mașini luxoase și sparg milioane într-o seară de club. Majoritatea acestora sunt tineri, cu vârste între 20 și 35 de ani. Sunt mereu prezenți seara la defilare în centrul orașului sau în cluburi. Nu lucrează, nu au părinți bogați care să îi susțină, dar conduc mașini luxoase – Range Rover, Mercedes, BMW, Audi, Porsche – de sute de cai putere și în jur de 100.000 de euro, se îmbracă după ultima modă. Explicația pentru întreg acest confort mult și peste media omenilor care au afaceri prospere în oraș nu poate fi decât una: infracțiunile comise în străinătate le asigură belșugul. Sursa îmbogățirilor peste noapte nu poate fi decât din spartul bancomatelor, traficul de droguri și infracțiuni informatice.
Tinerii au renunțat la meserii pentru infracțiuni
Infracțiunile în străinătate au devenit baza veniturilor pentru mulți dintre tineri. Faptul că meseria este brățară de aur a fost uitat demult în goana după îmbogățirea rapidă. Ea a fost înlocuită cu clonarea de carduri, spargerea conturilor bancare, furtul de mașini, racolarea pentru prostituție, înșelăciune, traficul de droguri. Țările preferate de spărgătorii de carduri sunt Marea Britanie, Franța, Germania, Austria, iar în ultima vreme s-au extins în SUA și mai ales Japonia. Olanda rămâne preferată pentru traficul de droguri, înșelăciune și furt de mașini, la fel ca Germania sau Anglia. Italia și Spania au rămas favorite pentru traficanții de minori, proxeneți și prostituție. În ultima perioadă, tot mai mare avânt a luat infracțiunea informatică. Tehnica de spart bancomatele este cea prin clonarea cardului, iar de regulă infractorii sunt organizați în grup. De aceea și pedepsele sunt mai mari dacă infractorii sunt prinși, deoarece s-au constituit în grup infracțional. Cea mai mare pedeapsă dată de instanțele băcăuane a fost de șapte ani cu executare, iar cea mai mică de șase luni cu suspendare.
Poturile sunt în continuă scădere
Criza i-a afectat și pe carderi. Dimensiunea fenomenului râmâne destul de mare, dar “profitul” este în continuă scădere. Dacă în urmă cu 6 – 7 ani se produceau milioane de euro, acum spărgătorii au ajuns să se mulțumească chiar și cu câteva sute de euro. După Revoluție, zeci de mii de persoane au fost prinse. Bacăul nu este principalul exportator de spărgători de carduri, pentru că lista include orașe cu activități mult mai mari decât la noi ca Bucureștiul, Iașiul, Ploieștiul sau Aradul. Într-un an zeci de dosare sunt în cercetare.
Peste 50 milioane de euro au produs clanurile băcăuane în ultimii 10 ani
În Bacău operează trei–patru clanuri mari. Ele se schimbă periodic, iar membrii grupărilor se reorganizează după fiecare acțiune a celor care se ocupă cu combaterea acestui tip de infracțiuni. Surse din apropierea unor clanuri celebre de interlopi din lumea băcăuană ne-au dezvăluit că, în ultimii zece ani, grupările din oraș au produs peste 50 milioane de euro. O grupare mare produce în medie 3-4 milioane de euro. Acestora li se adaugă însă numeroase grupări mici. Grupurile infracționale sunt organizate pe ranguri. De regulă se cunosc cei de rangul unu, doi și trei, iar “săgețile”, cei care cad primii în plasa polițiștilor, sunt cei care au misiunea să scoată banii din bancomate. În general tinerii implicați în aceste infracțiuni, “săgețile”, nu conștientizează pericolul și sunt ademeniți cu câteva sute de euro. Nu multe au fost situațiile în care aceștia au fost racolați în timp ce își vizitau rudele sau erau în excursii.
