Un proiect de act normativ propune ca viitorii conferențiari și lectori să scape de filtrul Consiliului Național al Cercetării Științifice
In plină criză a cercetării româneşti, şefii de la Educaţie vin cu o idee care ar putea compromite definitiv imaginea României peste hotare: relaxarea până la cel mai de jos prag a criteriilor minimale pentru ocuparea posturilor de conferenţiar sau lector universitar.
Standardele ruşinii
Criterii la care s-a umblat şi în urmă cu jumătate de an, când o ordonanţă de urgenţă semnată de fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anula incompatibilităţile rectori- parlamentari şi elimina condiţia de a deţine un Atestat de Abilitare, dovada că aspiranţii la funcţia de dascăl universitar au publicat în reviste de talie internaţională.
Astăzi însă, un proiect de ordin publicat de ministerul Educaţiei modifică din nou aceste standarde, anulând expertiza Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) în procesul de acordare a titlurilor didactice din învăţământul superior.
Spre exemplu, viitorii conferenţiari sau lectori nu vor mai trebui să facă dovada că teza de doctorat, articolele sau cărţile lor sunt publicate la una dintre editurile recunoscute de CNCS, ci la o editură oarecare, cu menţiunea ambiguă de a fi „recunoscută în domeniu”. Veturia Chiroiu, cercetător la Institutul de Mecanica Solidelor din cadrul Academiei Române este convinsă că înlăturarea CNCS- ului face parte dintr-un plan de răzbunare al fostului ministru al Educaţiei, Ecaterinca Andronescu.
„În 2011, dânsa şi câţiva colegi au participat la programul IDEI pentru obţinerea unui grant de cercetare de câteva milioane de euro, însă evaluatorii CNCS i-au declarat neeligibili. Nu întâmplător s-au tăiat 55% din sumele destinate finanţării proiectelor de cercetare care au câştigat competiţia la acest program în toamna lui 2012. Am şi acum lista cu numele său printată”, spune Veturia Chiroiu.
Supremaţia vechilor „universitari”
Adoptarea noilor criterii, crede aceasta, le va permite „dinozaurilor” universitari care populează marile instituţii de învăţământ superior să îşi consolideze şi mai bine poziţia, blocând accesul tinerilor străluciţi la funcţii academice.
„Există o masă mare de oameni veniţi la catedră după Revoluţie, care ţin cu dinţii de posturi. Şi la noi la Institut sunt tineri care ar merita să devină profesori, dar nu au loc de ei. Aşa s-a ajuns ca 80% dintre tezele actuale de doctorat să fie plagiate, pentru că s-a ţinut cont de prietenii. Pe modelul «Să-i dăm şi lui doctoratul, că îl cunosc, e copil bun»”, concluzionează cercetătoarea.
Citiţi mai mult: Funcţiile universitare vor fi golite de orice importanţă – Educaţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/functiile-universitare-vor-fi-golite-de-importanta-80-din-tezele-de-doctorat-sunt-plagi-1043205.html#ixzz2WdaaDdRo
EVZ.ro
