PROSPERITATE În perioada comunistã, Valea Grecului a fost desemnatã localitatea cu cea mai mare natalitate din tarã. Fãcând un salt peste timp, dupã mai bine de douã decenii, constatãm cã situatia nu este cu mult schimbatã, existând si astãzi familii la fel de „prospere”. „Locuitorii din Valea Grecului sunt credinciosi, cu fricã de Dumnezeu si învãtati cu greul, asa se explicã natalitatea ridicatã care se mentine si astãzi. Mamele nu se duc sã facã întrerupere de sarcinã, fiind deja o traditie ca familiile din acest sat sã fie numeroase”, spune Mihaela Antici, una dintre cele mai îndrãgite profesoare din Valea Grecului, prin mâna cãreia, din ’90 si pânã astãzi, au trecut mii de elevi.
Situat la aproximativ 8 kilometri de orasul Husi, localitatea Valea Grecului are o istorie aparte. În perioada regimului comunist, acest sat reprezenta mândria tãrii, cu mame eroine premiate de însusi presedintele Ceausescu pentru aportul lor în ceea ce priveste coeficientul ridicat al natalitãtii. „Fabrica de copii” de pe Valea Prutului, care ar stârni si invidia chinezilor, reprezenta satul etalon pentru Ceausescu, fiind desemnat în 1985 „localitatea cu cea mai mare natalitate din România”. Astãzi, dupã mai bine de douã decenii, lucrurile nu s-au schimbat cu mult în acest sens, existând numeroase familii cu 6, 7 sau chiar 10 copii. În ciuda faptului cã tara se confruntã cu o scãdere dramaticã a sporului demografic, acest raport nu se aplicã si la Valea Grecului, care pãstreazã „traditia” si în era democraticã. Doina Olaru are 6 guri de hrãnit, dar nu se plânge, se bucurã când îi vede pe toti asezati la mãsuta neîncãpãtoare din bucãtãrie. În fiecare dimineatã, din curtea Ioanei a lu’ Bârcã, ies pe poartã 6 copilasi cu ghiozdanele în spate, aglomerând ulita ce duce spre scoalã. Dacã cei din satele vecine se plâng cã nu pot strânge douã echipe sã batã mingea, copiii din Valea Grecului nu întâmpinã aceste probleme. Este suficient sã iasã, pe sesul din sat, copiii lu’ Tãlpãlaru, 7 la numãr, si cei ai Cezarinei Ciuntuc, 6 de toti, si lotul de jucãtori e complet. Dar, cea mai mândrã din toate este Zâna Manea, mamã a 10 copii, a cãrei principalã ocupatie este sã facã mâncare pentru familia ei numeroasã. Dacã în întreaga comunã, alcãtuitã din satele Epureni, Duda, Valea Grecului si Bobesti existã 512 elevi, aproape 300 sunt din Valea Grecului, iar acest aspect nu este deloc greu de explicat. La Epureni sau Duda este o minune dacã într-un an se nasc mai mult de 3 copii, pe când la Valea Grecului acest lucru este ceva firesc. Anul 2011 a fost foarte prosper, s-au nãscut nu mai putin de 23 de copii. În 2012 efectele crizei economice s-au fãcut simtite, observându-se o sensibilã scãdere a numãrului de copii nãscuti, doar 16, iar în 2013 au venit pe lume 6 copii, dar suntem abia la jumãtatea anului, deci, timp ar mai fi.
Familia Manea, mândria satului
Într-o cãsutã strâmtã de pe o ulitã din sat, i-am gãsit pe copiii Zânei Manea. Cei mai mici dormeau în voia cea bunã, o parte din frati încã nu venise de la scoalã, iar cei mai mari erau la treabã. Asa cã din 10 frati, doar trei se jucau zgomotos prin curte. Este vorba despre Iuliana, care abia a împlinit 6 anisori, Adriana, fetita de 9 ani si fratele lor Ovidiu, care trebuie sã împlineascã 10 ani. Copilasii spuneau cu mândrie în glas cã fratii lor cei mai mari sunt plecati sã munceascã si abia asteaptã sã vinã acasã cu dulciuri. Copilasii vorbeau aproape în soaptã, ca sã nu-si trezeascã frãtiorii mai mici, pe Alex, mezinul familiei de un an si 3 luni si Sorina, fetita de 4 ani, care fãceau amiaza în odaia din spate. Sorina era cea mai timidã, se ascundea tot timpul în spatele mamei care se chinuie din greu sã-si creascã numeroasa familie, dar o face cu drag când vede atâtea suflele în preajma ei „Nu este usor sã întretii atâtia copii, dar eu cred cã e mai bine sã ai 10 copii decât niciunul. Ei sunt lumina ochilor mei si mã chinui sã-i cresc pe toti asa cum pot. Sotul meu a avut 7 frati si era normal sã pãstrãm traditia în familie”, a spus mama eroinã. „Copiii familiei Manea au potential, chiar mai ridicat decât a unor elevi care au o situatie mai bunã acasã. Dacã ar fi stimulati si de familie în acest sens, copiii ar avea un parcurs bun la scoalã”, spune profesoara de matematicã, Mihaela Antici.
Multe familii s-au mutat în strãinãtate
Lucrurile ar fi stat mult mai bine în ceea ce priveste rata natalitãtii din Valea Grecului dacã unele familii nu ar fi plecat în Occident sã-si facã un rost. „Sunt foarte multi copii pe care pãrintii i-au luat în strãinãtate si s-au stabilit acolo pentru cã situatia din tara noastrã este dificilã. Chiar anul trecut am fãcut un recensãmânt la nivel de sat si am constatat cã peste 60 de copii sunt plecati în tãri strãine, înmatriculându-se la scolile de acolo”, a mai adãugat Mihaela Antici. În ultimii ani, guvernantii nostri au aplicat diverse strategii de sporire a natalitãtii, însã rezultatele au întârziat sã aparã. În atare situatie, indicat ar fi sã facã o vizitã la fata locului pentru a descoperi secretul succesului.
