Zeci de corduri ale românilor ale căror rude şi-au dat acordul pentru recoltarea organelor au rămas nefolosite pentru că nu s-au găsit primitori. În tot acest timp alte zeci de români aşteaptă o inimă care să le prelungească viaţa
În România nu s-au mai făcut transplanturi de cord de mai bine de doi ani. Asta în condiţiile în care, numai la Târgu Mureş, sunt în evidenţă circa 100 de bolnavi, dintre care 30 pot muri în orice moment în lipsa operaţiei.
La întrebarea „De ce nu se mai fac astfel de intervenţii în România, în condiţiile în care numărul donatorilor, cel puţin în zona de vest a ţării, creşte constant”, şeful Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) ne recomandă să întrebăm la centrele care ar trebui să facă intervenţiile. „Din ce ştiu eu, la Târgu Mureş nu mai au anestezişti. Singura variantă ar fi să trimitem inimile în afara ţării, la Viena, însă e destul de complicat. Până acum am trimis doar trei-patru în Austria”, susţine Dan Luscalov, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant.
Coordonatorii celor mai performante centre de donare de organe din ţară, de la Spitalul Judeţean Timişoara şi Spitalul Judeţean Oradea, spun că ori de câte ori au un potenţial donator anunţă Agenţia de Transplant.
„Procedura e următoarea: după ce obţinem acordul rudelor pentru recoltarea organelor anunţăm ANT care caută primitori. Agenţia ne transmite pentru ce organe s-au găsit receptori compatibili şi ce echipe vin după organe. Dacă nu găsesc, nu mai recoltăm organele”, detaliază Dan Ilincariu, coordonatorul de transplant de la Timişoara.
„Din câte ştiu, listele de aşteptare sunt împrăştiate la Spitalul din Târgu-Mureş şi la Spitalul Floreasca”, adaugă Carmen Pantiş, coordonator de transplant la Bihor, judeţul cu cele mai multe prelevări de organe din ţară.
- Ministerul Sănătaţii a adus la infarct institutele de cardiologie
Chirurgul cardio-vascular Şerban Brădişteanu, de la Spitalul Floreasca, susţine că, din punctul lui de vedere, motivul pentru care nu a mai făcut transplanturi în ultimii ani a fost ghinionul de a nu găsi donatori compatibili. „Avem cadre medicale pentru transplanturi. Chiar săptămâna trecută am avut un donator tânăr în spital, însă nu am putut recolta inima pentru că persoana care ar fi putut-o primi avea peste 100 de kilograme. Am avut discrepanţe între listele de aşteptare şi oferte, care sunt puţine”, justifică medicul Brădinşteanu situaţia.
Cu toate că românii acceptă mai uşor donarea organelor, multe inimi se pierd din cauza birocraţiei şi lipsurilor
„Inimă nu am mai recoltat de doi ani, deşi donatori au fost. E nevoie de o echipă complexă pentru a face transplantul, nu poţi avea doar un medic foarte bun.”
DAN ILINCARIU, coordonator transplant Timişoara
Fără aparatură şi medici
Situaţia cea mai tragică e la Târgu Mureş. După desfiinţarea Institutul de Boli Cardiovasculare, care a devenit secţie a spitalului judeţean, totul s-a năruit, iar medicii pregătiţi timp de 13 ani au plecat în masă. Prof. dr. Radu Deac, care lucrează în privat acum, spune că motivele sunt complexe.
„Există mai multe cauze: şi de resurse umane, nu mai aveam suficienţi anestezişti, şi multe alte lucruri care trebuie puse la punct. Se aşteaptă investiţii, aparatură. Eu vreau să reîncepem cât mai repede, dar nu depinde totul de mine”, completează dr. Horaţiu Suciu, şeful institutului.
evz.ro
