PROTESTE Conferinta de presã a Grupului de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) Bârlad, împotriva exploatãrii gazului de sist din data de 11 februarie, a scos la ivealã faptul cã bârlãdenii si cei din GSIC sunt constienti de impactul nimicitor al exploatãrii gazelor de sist prin metode neconventionale asupra mediului înconjurãtor. La conferintã li s-a prezentat participantilor si celor din mass-media localã ce s-a întâmplat în statul Pennsylvania din SUA, de cãtre o bârlãdeancã ce a locuit acolo opt ani. Au mai fost prezentate si ce îi asteaptã pe cei care vor locui în zonele unde Chevron va fora prin metoda fracturãrii hidraulice, fãcându-se apel la autoritãtile locale din comunele alãturate Bârladului de a initia proiecte de hotãrâre privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul lor. Mai multe comune au si aprobat un astfel de proiect de hotãrâre si vor participa la marsul de protest organizat pe 27 februarie. Primãria Bârlad a aprobat ieri organizarea acestui mars, care va avea loc la orele 15.00, urmând ca în câteva zile sã fie stabilite exact detaliile desfãsurãrii lui.
Dezbaterea publicã organizatã pe 11 februarie la Bârlad de GISC privind felul cum s-au comportat cei de la Chevron în judet, când au sfidat efectiv pe bârlãdeni si pe reprezentantii societãtii civile, refuzând un dialog cu GISC si cu presa localã, a scos la ivealã faptul cã toti cei din zona noastrã – Bârlad si comunele arondate – nu se vor lãsa intimidati; nici de Chevron, nici de sacii cu banii care zornãie pe la urechile lor si nici de atitudinea sfidãtoare a celor din conducerea judetului Vaslui, care au dat „liber” Chevronului – la îndemnul guvernului, la explorarea gzelor de sist – în trei comune pânã acum. Mesajul transmis de cei de la GISC si de oamenii prezenti la conferinta de presã, transformatã în dezbatere publicã, a fost cã lupta anti-fracturare hidraulicã si anti- exploatare a gazelor de sist din judet si mai ales din zona Bârlad continuã. Exemplu de ceea ce se poate întâmpla, dacã se va fora în orice perimetru din zonã, a fost oferit de Cristina Cânepã, o tânãrã bârlãdeancã ce a locuit opt ani în Pennsylvania, unde si-a dat doctoratul. Ea a prezentat realitatea din statul american unde a locuit si unde municipalitatea a emis un proiect de hotãrâre ce a interzis fracturarea hidraulicã a Chevronului si au aplicat o amendã costisitoare acestora pentru distrugerea mediului înconjurãtor. „Mi-am fãcut doctoratul în matematicã în Pennsylvania – la Pittsburg si am vãzut ce s-a întâmplat acolo. În SUA proprietarul terenului are si drept asupra zãcãmintelor ce se aflã sub teren, pe când la noi în România nu este asa, aici statul are acest drept. La americani tocmai acest lucru a dus ca Chevron sã poatã sã împânzeascã statul cu sonde pentru cã au cumpãrat terenurile de la oamenii oportunisti, iar ei au avut drept de exploatare. La Pittsburg în 2009 au avut loc proteste împotriva Chevron, când au vrut sã foreze si protestul oamenilor a determinat consiliul local sã adopte o lege – desi la nivelul orasului nu aveau dreptul -, interzicând extragerea dar doar pe zona Pittsburgului. Dar au de suferit din cauzã cã apele, care vin din afara Pittsburgului, au fost poluate si acum ar vrea sã interzicã definitiv exploatarea gazelor de cãtre Chevron, dar nu stiu cum. Companiile spun cã nu ei sunt vinovati de poluarea apelor si, exact cum au procedat la Vaslui, cei de la Chevron dau vina pe documentarele prezentate de mass-media. Si bârlãdenii trebuie sã aibã aceleasi drepturi la viatã, firma Chevron nu este doritã nici în SUA si sã stiti cã la fel ca la noi, mass-media localã spune adevãrul, dar cea nationalã tace. Dar dacã s-a reusit în Bulgaria, trebuie sã reusim si noi în România”, a spus Cristina Cânepã.
Primãriile din zonã informate de GISC s-au alãturat protestelor
Grupul de Initiativã al Societãtii Civile din Bârlad, format din mai multe persoane din oras – Ovidiu Tiron, protopopul Vasile Lãiu, gr.(r) Neculai Rotaru, ing. Ioan Igiescu, notar Lulu Fânaru, magistrat Nicolae Mihai, presedintele CARP Bârlad, ing. Violeta Cozar, geolog Gabriela Milan Sava – a întocmit o documentatie, prin care prezintã primarilor din toate comunele judetului Vaslui pericolul extragerii gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice si solicitã ca fiecare Consiliu Local din fiecare localitate a judetului sã initieze proiecte de hotãrâre prin care sã fie interzisã exploatarea gazlor de sist pe teritoriul localitãtii lor. Pânã acum au luat aceastã initiativã si au emis hotãrâri de CL comunele Iana, Gherghesti, Puiesti, Banca, Ivesti. „Avem de anul trecut emisã aceastã hotãrâre si nu vom permite sã se foreze absolut nici un metru în pãmântul de pe raza comunei Puiesti. Suntem total împotrivã”, a spus Costel Moraru, primarul comunei Puiesti. „Lucrãm acum la initierea unui astfel de proiect pe care îl vom supune dezbaterii la sedinta de CL din aceastã lunã. Suntem alãturi de cei care nu doresc ca sã fim poluati si sã ni se distrugã mediul si sãnãtatea noastrã si a copiilor nostri”, a spus Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti. „Hotãrâre de CL de interzicere a exploatãrii gazelor de sist în zona noastrã este emisã de anul trecut. Nu mai au ce cãuta la noi cei de la Chevron, nici nu avem ce discuta cu ei”, a spus si Vasile Vânãtoru, primarul comunei Banca. „Noi, cei din GISC, am trimis astfel de materiale la toate comunele si mai avem de trimis. Unii primari ne-au refuzat, altii au rãmas uimiti de ce le-am prezentat. În ceea ce priveste Bârladul nu se pune problema ca sã fie amplasatã vreo sondã pe teritoriul lui, dar este bine sã fie initiatã o astfel de hotãrâre. Problema este cã Prefectura nu a validat nici o hotãrâre datã, adicã nu a dat niciun rãspuns! Singurii capabili sã mai facem ceva suntem noi, forta noastrã a celor multi”, a spus preotul Vasile Lãiu, protopopul Bârladului si membru al GISC Bârlad. Din informatiile pe care le detinem, aproape toate primãriile din zona Bârlad vor initia astfel de hotãrâri. Ca o informatie de ultimã orã, am aflat cã în comuna Alexandru Vlahutã sunt foarte multe afise prin care se solicitã proprietarilor sã-si vândã terenurile, la preturi foarte bune, iar cei care ar dori sã le cumpere se pare cã sunt de la firma Chevron!
