Halal, administratori de judet!
GOSPODARII Desi se plâng cã nu au bani, cei de la Consiliul Judetean tin parcã din adins sã dovedeascã faptul cã sunt primii la dat cu stângul în dreptul. Fac investitii în dorul lelii si achizitii de doi bani, nu sunt cababili sã facã functionalã o toaletã, dar sunt pe cai mari în fruntea judetului. Investesc în dispozitive moderne pe care care le condamã la inutilitate din indolentã, în timp ce nu sunt în stare sã se scobeascã în buzunar pentru un sul de hârtie igienicã
Dacã ne luãm dupã gurile care spun cã un gospodar se cunoaste dupã toaleta din ograda lui, am putea întelege de ce lucrurile merg asa cum merg în judetul Vaslui. Pânã si toaletele Consiliului Judetean demonstreazã cã autoritãtile judetului fac investitii în dorul lelii ca sã ia ochii omului de la chestiuni mizere si urât mirositoare. Palatul administrativ, clãdirea în care îsi desfãsoarã activitatea Consiliul Judetean, stã de ani de zile hâit din toate încheieturile, cu sanse mari ca, în scurt timp, sã ajungã o ruinã, întrucât clãdirea, emblematicã de altfel pentru municipiul Vaslui, are nevoie urgentã de consolidare. Pentru consolidare nu sunt bani, capitolul e închis. Problema e cã si curãtenia lasã de dorit în sediul institutiei. Toaleta este un punct nevralgic. Toaletele de la CJ ne dau de înteles cã autoritãtilor noastre pânã si treaba micã le pune probleme mari, asa cã de ce sã ne mai sinchisim de esecul treburilor mari sau al proiectelor de anvergurã. La orice etaj ai merge, un miros greoi de fum de tigarã, garnisit cu un iz întepãtor semnalizeazã locul toaletelor- fumoar. Ca în orice institutie publicã, accesul este liber, cei drept, în aceeasi mãsurã pentru vizitatori si angajati. Cel aflat „la nevoie”, fãrã doar si poate face abstractie de duhoarea cu princina, intrã si, înãuntru, surprinzãtor, cabinele toaletelor par totusi a atinge gradul decentei unei toalete de garã. Doar par, pentru cã în toaletele de la CJ, hârtia igienicã lipseste cu desãvârsire, la fel si sãpunul sau oricare alt dezinfectant. Doar în bãile de la primul etaj, acolo unde au birourile cei din conducere, zace la oglinã o cescutã de cafea cu un detergent dubios. Desi în raport cu utilitatea lor cheltuielile cu hârtia iginicã si sãpunul sunt neglijabile, probabil fãcând parte din categoria consumabilelor, în vremuri de crizã, s-a decis ca institutia sã renunte din ratiuni economice la achizitionarea lor. Din fericire, cei ce se ocupã de administrarea clãdirii au avut „grijã” totusi ca closetele din institutia lor sã se ridice la standardul de rigoare, dotându-le cu suporturi pentru prosoape de hârtie care zac goale si cu uscãtoare de mâini moderne care someazã lamentabil de prea mult timp pentru cã pe unii nu i-a dus mintea cã aceste instalatii moderne functioneazã alimentate de curent electric. Atât timp cât aceste dispozitive existã, pot fi vãzute, si nu consumã nimic, este perfect, se încadreazã corespunzãtor în politica economicã a CJ-ului.
