Primarii din comune au mai multã onoare decât sefii de la judet
REZISTENTÃ Primarii din zonele în care Chevron doreste sã înceapã prospectiuni si, ulterior, exploatarea gazelor de sist din judetul Vaslui, în mare majoritate, sunt împotriva acestei initiative, chiar dacã sefii de la judet ar dori acest lucru. Pentru edilii comunelor Iana, Gherghesti sau Gãgesti, este mai importantã prezervarea mediului înconjurãtor decât promisiunile de investitii, locuri de muncã ori alte avantaje promise de americani. Respectivii primari dovedesc poate mai mult spirit civic decât unii dintre conducãtorii judetului, inclusiv dintre cei spirituali, cum este cazul IPS Corneliu Bârlãdeanu care, din motive doar de ei stiute, au schimbat tabãra, trecând cu arme si bagaje de partea gigantului petrolier Chevron. Asta dupã ce, cu mai putin de un an în urmã, atât preotii, cât mai ales deputatul Adrian Solomon sau actualul presedinte al CJ, Dumitru Buzatu, erau cei care protestau sus si tare împotriva intentiei de exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice propusã de aceiasi americani care acum sunt tinuti în brate de conducerea judetului.
În delicata problemã a exploatãrii gazelor de sist din judetul Vaslui, actiune sustinutã de mai bine de un an de cãtre gigantul petrolier Chevron, autoritãtile locale au o atitudine mult mai transantã decât conducerea judetului sau unii parlamentari. Acestia din urmã s-au rãzgândit, în frunte cu Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, si deputatul Adrian Solomon, aceiasi care au câstigat capital electoral de pe urma demonstratiilor anti-Chevron din primãvara trecutã. La fel a procedat si Corneliu Bârlãdeanu, episcopul Husilor, care, dupã o vizitã în USA, sponsorizatã de americani, si-a schimbat brusc opinia, devenind un înfocat suporter al viitorului dezastru ecologic. În schimb, mare parte a comunitãtilor locale din zonele ce urmeazã a fi calamitate prin exploatarea prin controversata metodã de fractionare hidraulicã, si-a exprimat dezacordul fatã de aceastã initiativã. Primul pas a fost fãcut de consiliile locale din comunele Iana si Gherghesti, care au decis, prin hotãrâri de CL, cã astfel de investitii nu sunt dorite de cetãteni. Primii care au luat atitudine împotriva exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul comunei au fost cetãtenii din Iana, care, încã din luna noiembrie a anului trecut, si-au arãtat dezacordul fatã de aceastã metodã distructivã de exploatare, chiar dacã li s-a promis marea cu sarea, respectiv locuri de muncã si alte beneficii pentru comunitate. „A fost initiativa mea, a primarului, asta dupã ce m-am consultat cu cetãtenii, si mã bucur cã, în totalitate, consilierii locali, indiferent de formatiunea politicã din care fac parte, au fost de acord cu propunerea mea. De aceastã datã, animozitãtile politice, dar si partea financiarã au fost lãsate deoparte, primând dorinta cetãtenilor din comunã, aceea de a trãi si în continuare într-un mediu curat. Poate din cauza pozitiei transante adoptate de conducerea primãriei Iana, nici mãcar nu am fost invitati la conferinta de presã, sustinutã la Vaslui miercuri, 6 februarie, de reprezentantii Chevron. În acelasi timp, cel putin pânã acum, nu au fost exercitate presiuni, dar nici nu am fost consultati cu privire la aceastã problemã. Sper ca autoritãtile judetene sã tinã cont de pozitia noastrã, înainte de a acorda vreo licentã de orice fel, în aceastã zonã „, a declarat Ionut Adrian Totolici, primarul comunei Iana. La rândul sãu, Neculai Nixon Ibãnescu, primarul comunei Gherghesti, a doua comunã vasluianã care deja, prin hotãrâre a consiliului local, s-a declarat împotriva exploatãrii gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice pe teritoriul comunei, a declarat cã: „Poate pentru prima datã, toti consilierii locali au fost de acord cu o initiativã a primarului, cea care priveste interzicerea exploatãrii gazelor de sist în zona noastrã. Asta dovedeste cã, în problemele majore ale comunitãtii, putem fi uniti în evitarea unei posibile viitoare catastrofe ecologice, de pe urma cãreia sã aibã de suferit si urmasii nostri. Un alt primar, cel al comunei Gãgesti, Costicã Stupu, altã zonã „bifatã” de Chevron pentru viitoare lucrãri de explorare si exploatare, este la rândul sãu reticent fatã de „binefacerile” promise de americani. „În aceste zile, voi organiza întâlniri cu cetãtenii la nivelul fiecãrui sat din comunã, pentru a vedea care este pozitia lor. Cu aceastã ocazie, vreau sã si constientizãm populatia cu privire la riscurile pe care le-ar presupune exploatarea gazelor de sist în zona noastrã, comparativ cu posibilele beneficii aduse de acest investitor. În functie de pãrerea cetãtenilor, în prima sedintã a consiliului local Gãgesti, va fi initiat un proiect de hotãrâre care sã hotãrascã dacã vom permite sau nu exploatarea gazelor de sist prin fractionare hidraulicã pe teritoriul comunei. Ca si om, dar si ca primar, as vrea sã aduc investitii în comunã, dar sã am si apã potabilã. Atâta vreme cât nu am siguranta cã aceastã metodã de exploatare nu este absolut sigurã, eu, ca om si ca primar, nu voi fi de acord cu exploatarea gazelor de sist din subsolul comunei Gãgesti, si mã voi opune la orice initiativã de acest fel, de oriunde ar apãrea”, era de pãrere Costicã Stupu, primarul comunei Gãgesti.
Consiliile locale transeazã problema gazelor de sist
Hotãrârile adoptate de consiliile locale din Iana si Gherghesti sunt foarte clare, practic interzicând nu doar închirierea, concesionarea sau darea în administrare a domeniului public ori privat al comunei, cât, inclusiv, eliberarea de avize, certificate de urbanism ori autorizatii de constructie în vederea amplasãrii de constructii sau sonde de extractie a gazelor de sist. În plus, prin aceleasi hotãrâri ale CL, de exemplu Hotãrârea nr. 1 din 31.01.2013, „Se interzice explorarea – dezvoltarea – exploatarea gazelor de sist prin metodã neconventionalã pe teritoriul comunei Gherghesti, judetul Vaslui”, practic, acest act consfiintiind faptul cã americanii de la Chevron nu au ce cãuta pe raza respectivelor comune, aceste acte fiind dovada faptului cã, indiferent de ceea ce vor guvernantii sau conducerea judetului, dat fiind faptul cã cetãtenii nu vor sã trãiascã într-o naturã poluatã doar de nevoile de îmbogãtire ale unora, edilii, dacã vor, pot evita posibilele viitoare catastrofe ecologice.
