• Cristian Catană a dat în judecată statul român pentru conditiile de care a avut parte în penitenciar • cauza privea prima arestare, pentru luare de mită, cînd Catană era judecător • CEDO l-a despăgubit cu 4.900 de euro • între timp a fost condamnat pentru trafic de influentă si are de executat 6 ani • el a reclamat că a fost închis într-o celulă de 12,54 mp, care nu avea grup sanitar, că nu putea merge la toaletă decît de trei ori pe zi, că nu avea suficientă lumină în celulă si nu a iesit să se plimbe în aer liber •
Fostul judecător si avocat Cristian Catană, condamnat definitiv pentru fapte de coruptie la sase ani de închisoare cu executare, a dat „lovitura“ la Curtea Europeană a Drepturile Omului de la Strasbourg. El s-a plîns despre conditiile de detentie pe care le-a îndurat după ce a fost încarcerat prima dată, în 2004. Pentru umilintele suferite după gratii, dar si pentru că nu i-a fost asigurat dreptul la apărare, judecătorii europeni i-au acordat daune de 4.900 de euro, din care 3.900 sînt despăgubiri morale, iar 1.000 de euro judiciare. Fostul magistrat a obtinut destul de putin în comparatie cu cît a cerut, respectiv circa 2,5 milioane de euro cu titlu de despăgubiri, plata salariilor neîncasate si acoperirea unui credit. De mentionat este faptul că după depunerea acestei plîngeri Catană a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru luare de mită. La scurt timp a recidivat, si a mai primit o sentintă identică pentru trafic de influentă. Pedepsele au fost contopite si a rezultat o condamnare de 6 ani de detentie, cu executare.
Pentru ce va plăti statul român
Catană a schimbat calitatea de magistrat la Judecătătoria Piatra Neamt pe cea de învinuit pe 18 octombrie 2004, cînd procurorii anticoruptie l-au prins în flagrant cînd lua mită de la un pietrean. Totul s-a întîmplat la Restaurantul Căprioara. A fost săltat în timp ce primea bani de la un bărbat căruia i-ar fi promis o solutie favorabilă într-un dosar penal în care denuntătorul era judecat pentru infractiunile de amenintare si calomnie. Procurorii au stabilit că judecătorul Catană s-a întîlnit cu denuntătorul si i-ar fi dat de înteles că în dosarul pe care îl avea spre judecată solutia poate fi „si bună, dar si rea“, iar pentru „a fi bine“ trebuia să primească 700 de euro, scriind acest lucru pe un servetel. Omul s-a adresat DNA, iar magistratul a fost prins în flagrant cînd primea 500 de euro. Pe 19 octombrie 2004, Curtea de Apel Bacău a dispus arestarea lui Catană pentru 25 de zile. Conform sentintei CEDO, la împlinirea termenului, pe 12 noiembrie 2004, DNA a cerut prelungirea arestului preventiv. În prezenta acuzatului si a apărătorului, Curtea de Apel Bacău a respins propunerea. DNA a facut recurs în aceeasi zi, la ora 14.30. Competenta revenea Înaltei Curti de Casatie si Justitie care trebuia să ia o decizie în mai putin de 10 ore, altfel expira arestul si Catană ar fi fost pus în libertate. Instanta supremă a trimis citatia pentru Catană la Politia Bacău, unde era închis magistratul. Actul a ajuns la ora 19.47, iar în citatie se arăta că învinuitul trebuia să fi fost la instanta supremă la ora 19. În 10 minute, la 19.57, Politia a răspuns ca transferul nu poate avea loc, dat fiind timpul mult prea scurt. Citatia i-a fost prezentată lui Catană la ora 20, în lipsa avocatului său. Cu toate acestea, Înalta Curte a judecat recursul cu un avocat din oficiu, la ora 21, stabilind prelungirea arestului pînă la 60 de zile. Totusi, pe 7 ianuarie 2005, magistratul a fost eliberat de după gratii tot de instanta supremă. În acelasi an, Catană s-a adresat CEDO. El a reclamat faptul că, în perioada 19 octombrie 2004 – 7 ianuarie 2005, a fost închis într-o celulă de 12,54 de metri pătrati, cu patru paturi, care nu avea grup sanitar propriu si nu era racordată la apă curentă. Nu putea merge la toaletă decît de trei ori pe zi, după un program prestabilit, si nu între orele 22 – 5, încăperea unde putea face dus nu era bine încălzită, nu avea suficientă lumină în celulă si nu a iesit deloc să se plimbe în aer liber pe perioada arestului. El a arătat că a fost închis cu persoane condamnate, desi era magistrat si ar fi trebuit să fie închis într-un loc cu regim special. A mai reclamat că nu s-a asigurat prezenta sa la Înalta Curte, la judecarea recursului DNA si astfel nu i s-a respectat dreptul la prezumtia de nevinovătie si nici cel la viata privată, fiind fotografiat si filmat de presă în ziua arestării.
După ce s-a plîns la Strasbourg, Catană a comis-o din nou
Pe aceste considerente Catană a cerut să i se plăteasca 2,25 de milioane de euro, cu titlul de daune morale, 230.000 de euro daune materiale reprezentînd salariile pe care nu le-a luat din cauza procedurii demarate contra lui, precum si un credit pe care îl contractase, plus 1.000 de euro, reprezentînd cheltuieli de judecată. CEDO a decis că au fost încălcat articolul 3, interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, si articolul 5, alineatul 4, potrivit căruia „orice persoană lipsită de libertate prin arestare sau detentie are dreptul să introducă recurs în fata unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalitătii detentiei sale si să dispună eliberarea dacă detentia este ilegală“. La final judecătorii europeni i-au acordat lui Catană 3.900 de euro, cu titlul de prejudiciu moral plus cheltuielile de judecată de 1.000 de euro. Pentru prima faptă de coruptie judecătorul Cristian Catană a fost tratat blînd. Pe 7 septembrie 2007 el a primit o pedeapsă definitivă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Pînă la finele judecătii Cristian Catană a fost prezumat nevinovat. Fiind fără cazier a reusit să devină membru al Baroului Neamt. Ulterior, chiar dacă era condamnat definitiv, a prestat ca apărător, dar în circa trei ani lăcomia i-a venit de hac. Pe 3 decembrie 2010 a fost prins în propriul cabinet de avocatură, în flagrant, pe cînd încasa 1.000 de euro de la un denuntător. Procurorii anticoruptie l-au retinut, acuzîndu-l de săvîrsirea infractiunii de trafic de influentă. Procurorii au stabilit că presiunile asupra clientilor avuseseră loc timp de vreo trei luni, în perioada septembrie – 30 noiembrie 2010. Catană a pretins 1.000 euro sau echivalent în lei pentru a-si exercita influenta pe care a lăsat să se creadă că o are asupra magistratilor din cadrul Judecătoriei Piatra Neamt. Avocatul reprezenta reclamantul într-un dosar de revendicare imobiliară, miza fiind un teren si constructiile aferente din Piatra Neamt. În schimbul banilor a lăsat să se înteleagă că va asigura solutionarea rapidă si favorabilă si că banii vor merge către judecătorul care urma să se pronunte în acel dosar. Cu mentiunea că acel magistrat ar fi nasul său, drept pentru care poate lesne interveni. Numai că a fost denuntat si arestat. A urmat perioada de urmărire penală si procesul. S-a ajuns tot la Înalta Curte de Casatie si Justitie unde, pe 12 mai 2011, s-a dat sentinta definitivă. A fost vorba tot de o pedeapsă de trei ani, dar pentru că inculpatul era în termenul de încercare de la prima faptă, s-a revocat suspendarea, pedepsele au fost adunate si a reiesit o condamnare de sase ani de închisoare, cu executare.
