Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că are mandat să discute cu preşedintele Traian Băsescu numirile de ambasadori ai României, având în vedere că în prezent sunt mai multe astfel de poziţii importante care nu sunt acoperite.
„Ministerul Afacerilor Externe propune, face evaluarea şi face propunerea. Procedura se finalizează la preşedinte, care ia decizia finală, semnează decretul, nu semnează decretul. În mod firesc – şi aţi auzit probabil şi declaraţii ale primului ministru, în ultimele saptămâni – la această procedură specifică este nevoie de un dialog prealabil şi eu am primit şi un mandat foarte clar de a discuta cu preşedintele în legătură cu diferitele propuneri de desemnare de ambasadori, pentru că aceşti ambasadori joacă un rol extrem de important în promovarea intereselor României. Nu avem voie să mai stăm foarte multă vreme. Sunt poziţii importante în clipa de faţă care nu sunt acoperite”, a afirmat Corlăţean, duminică seară, la Realitatea TV.
El a menţionat în acest sens posturile de la Roma, Varşovia şi Atena, adăugând că sunt însă şi o serie de alţi ambasadori cu mandatele terminate sau care urmează să se termine.
„Sunt două cazuri cel puţin în care am formulat deja nişte propuneri fundamentate pe criterii profesionale, de ordin diplomatic. Vorbim de diplomaţi de carieră, apreciaţi şi aştept un răspuns de la Preşedinţie. A şi fost perioada asta politică efervescentă si am înţeles faptul că nu s-a dat curs deocamdată la propuneri, dar pentru celelalte, cel puţin în capitalele cu adevărat importante, probabil va fi necesar un dialog preliminar”, a mai evidenţiat Corlăţean.
De asemenea, el a punctat că atribuţiile preşedintelui şi ale Guvernului în privinţa politicii externe sunt foarte clar menţionate în Constituţie, însă prin Acordul de colaborare instituţională semnat de Băsescu şi Ponta s-a obţinut o înţelegere politică pentru a avea poziţii consolidate, pe o singură voce, ale statului român în plan extern.
„Ceea ce lipsea şi sper să dispară în perspectivă, era acea înţelegere politică, o decenţă a dialogului politic şi un respect al competenţelor pe care celălalt le are şi al dorinţei de a ajunge, printr-un dialog firesc politic interinstituţional, la o poziţie consolidată, pentru că pentru un stat nu există un lucru mai rău în acest domeniu să existe două voci distincte. Da, poziţia trebuie să fie unitară, unică, ea poate fi exprimată de persoane, de demnitari, preşedinte, prim-ministru, ministru de externe, alţi miniştri, dar trebuie să exprimi aceeaşi poziţie. Ăsta este sensul documentului, cel puţin aşa l-am înţeles şi din acest punct de vedere, eu l-am salutat”, a mai spus Corlăţean.
Printre ambasadorii României din capitale importante aflaţi la finalul mandatului de patru ani se numără Adrian Cosmin Vieriţa, numit la Washington în ianuarie 2008, Constantin Mihai Grigore, numit la Moscova în 2008, Ion Jinga, numit la Londra în 2008, Sorin Ducaru, reprezentantul permanent al României la NATO (numit în 2006), Mihnea Motoc, şeful misiunii României pe lângă UE (numit în 2008).
În acordul de coabitare semnat, în decembrie, de preşedinte şi premier se arată că există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune, iar în această materie se înscriu şi numirile de ambasadori.
MEDIAFAX.ro
