Peste 3.000 de credincioşi au participat la slujba de Bobotează de la Catedrala Patriarhală şi la sfinţirea apei la sărbătoarea Botezului Domnului, apoi au stat la coadă pentru a lua agheasmă mare, unii spunând că iau pentru ei, dar şi pentru rude şi prieteni care nu au putut ajunge la biserică.
Oamenii au venit încă de la ora 8.00 la Catedrala Patriarhală, având cu ei sticle şi chiar bidoane de cinci litri, pentru a lua agheasmă mare.
Credincioşii veniţi de dimineaţă au stat mai întâi în Catedrala Patriarhală, unde PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba Sfintei Liturghii, alături de PS Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, şi de un sobor de preoţi şi diaconi.
Patriarhul Daniel le-a vorbit oamnilor prezenţi la slujbă despre importanţa marelui praznic al Botezului Domnului.
„În sărbătoarea aceasta mare şi sfântă a Botezului Domnului este cuprinsă întreaga vedere duhovnicească a vieţii creştine. Cel ce este botezat în numele Preasfintei Treimi trebuie să fie toată viaţa un mărturisitor al iubirii Preasfintei Treimi. Cel ce prin botez a intrat în biserică trebuie să facă din toată existenţa lui o existenţă bisericească”, a spus PF Daniel.
În continuare patriarhul Daniel a explicat că Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi „Arătarea Domnului”, „Descoperirea Cuvântului Întrupat”, „Epifania” sau „Teofania”, deoarece rememorează momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului, ocazie cu care s-a arătat lumii Sfânta Treime: „glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se coboară în chip de porumbel”.
Mântuitorul a venit la Sfântul Ioan la Iordan când avea vârsta de 30 de ani, la evrei această vârstă fiind cea a maturităţii. Botezul lui Ioan nu este tot una cu botezul creştin, deoarece ceea ce a săvârşit Sfântul Ioan Proorocul la Iordan era doar o prefigurare a botezului creştin care îşi are începutul în Pogorârea Duhului Sfânt la 50 de zile după Învierea Domnului şi la 10 zile după Înălţarea sa la cer, a mai spus PF Daniel.
Apoi slujba s-a mutat afară, unde erau adunaţi deja peste 3.000 de credincioşi, aşezaţi în linie câte trei, patru şi formând mai multe rânduri dinspre Catedrală, înconjurând biserica şi coborând spre bazele dealului Patriarhiei.
Patriarhul Daniel a evidenţiat din nou importanţa Botezului, punând accent pe apa sfinţită pe care oamenii şi-o doresc atât de mult.
„Botezul este începutul vieţii veşnice, legătură de viaţă şi de iubire a noastră cu Dumnezeu tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Noi eram copii când am fost botezaţi, dar acum, fiind maturi, în fiecare an sărbătoarea Botezului Domnului este o reînnoire a botezului nostru. Agheasma mare este izvor de binecuvântare şi de bucurii. Ea este izvor de nestricăciune, de sfinţenie, de iertare de păcate, de vindecare de boli”, a mai spus PF Daniel.
El a explicat că agheasma mare se bea începând de luni, pe nemâncate, opt zile la rând până în 14 ianuarie, cifra opt însemnând veşnicie.
Agheasma mare se foloseşte şi atunci când cineva este grav bolnav şi nu se poate împărtăşi sau de persoanele oprite de la sfânta împărtăşanie.
„Persoanele oprite de la sfânta împărtăşanie pot să bea agheasmă mare în joia dinaintea Paştilor, de Crăciun, de Bobotează şi de sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel. După agheasma mare se ia anafura, şi nu înainte, ca la agheasma mică”, a explicat Patriarhul Daniel.
Boboteaza precede sărbătoarea în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Sărbătoarea aminteşte de botezul în apa Iordanului a mântuitorului Isus Hristos şi de recunoaşterea lui ca Mesia de către Ioan Botezătorul, a mai spus PF Daniel.
După ce a urat tuturor celor prezenţi la sfinţirea mare a apei ca Botezul Mântuitorului să le aducă lumină în suflet şi duh sfânt, PF Daniel a înconjurat prin mulţime biserica, pentru a stropi cu agheasmă mare pe toţi cei care au venit să participe la slujba de la Catedrala Patriarhală.
Pentru sărbătoarea de duminică au fost pregătite vase cu peste 120.000 de litri de apă, adusă din fântâna Maicii Domnului din parcul Reşedinţei patriarhale, realizată printr-un foraj de mare adâncime, la 183 de metri.
La ora transmiterii acestei ştiri, numărul credincioşilor veniţi la Catedrala Patriarhală pentru a lua agheasmă a scăzut, dar continuă să vină grupuri mici de oameni pentru a lua apă sfinţită de Bobotează.
Chiar dacă apa sfinţită duminică poate fi băută numai opt zile, oamenii au spus că au luat mai multă, pentru ei, dar şi pentru rude, prieteni, copii, pentru toţi cei care nu au putut să ajungă la slujbă.
MEDIAFAX.ro
