Cea mai importantă sursă de venituri şi cea mai puţin folosită, de către toate guvernele României de până acum, este reducerea evaziunii fiscale. În timp ce statul român colectează, în total, taxe şi impozite de circa 32 de euro la fiecare 100 de euro din economie, media UE este de 44 de euro la fiecare 100 de euro din PIB, în condiţiile în care fiscalitatea din România este mai ridicată decât în alte state.
Dacă Guvernul, prin Fisc, Garda Financiară şi prin Administraţia Vămilor ar reduce măcar cu o treime evaziunea fiscală din România, estimată de Consiliul Fiscal ca fiind de până la 15% din PIB, atunci veniturile la bugetul general consolidat ar fi cu aproape şapte miliarde de euro mai mari. Astfel, la o evaziune fiscală de doar 10% din PIB, instituţiile statului ar fi putut colecta anul acesta, în total, aproximativ 50 de miliarde de euro, în loc de doar circa 43 de miliarde de euro. Practic, în fiecare zi statul pierde încasări de aproape 54 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale.
România, depăşită doar de Bulgaria la capitolul „economie ascunsă” în întreaga UE
În topul statelor cu cea mai mare „economie ascunsă”, de la care statul nu încasează aproape nimic din taxele şi impozitele legale datorate, România se află pe locul 2 în UE, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind depăşită doar de Bulgaria, cu un nivel de 32,3%.
Reducerea evaziunii fiscale la zero ar echivala cu creşterea veniturilor statului cu 21 de miliarde de euro, deci creşterea celor actuale cu aproape 50%. Evaziune fiscală există însă şi în UE şi în SUA şi în toate economiile din lume. Conform unui studiu citat de Consiliul Fiscal, 19,2% din întreaga economie a UE este „ascunsă”, respectiv nu îşi plăteşte taxele şi impozitele legale către bugete. Până şi în Austria, statul cu cea mai mică evaziune fiscală din Uniunea Europeană, „economia ascunsă” este estimată la aproape 8% din PIB.
O evaziune similară cu cea din UE ar însemna venituri anuale suplimentare cât bugetul Educaţiei pe doi ani
Dacă în România ponderea acestei părţi din economie ar fi redusă la nivelul UE, respectiv cu o treime, de la 29,6% la 19,2% din PIB, atunci statul ar putea obţine venituri suplimentare de şapte miliarde de euro, echivalentul bugetului Educaţiei (fără a lua în calcul plata salariilor profesorilor de către autorităţile locale) pe aproape doi ani, sau aproape cât bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pe patru ani. Banii suplimentari ar putea fi folosiţi fie pentru reduceri consistente de taxe, fie pentru sporirea cheltuielilor cu investiţiile sau cu asistenţa socială.
În 2010 evaziunea din TVA era estimată de Consiliul Fiscal la echivalentul a 3,6% din PIB.
MEDIAFAX.ro
