Ţinta stabilită de România pentru cheltuielile brute de cercetare şi dezvoltare conform Strategiei Europa 2020 este de 2% din PIB, repartizată egal între sectorul guvernamental şi cel privat, se arată în studiul ‘Rata de schimb de echilibru şi factorii săi – cazul României’, coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
‘Datele statistice aferente anului 2010 arată că România a cheltuit 0,46% din PIB pentru cercetare (fondurile publice au avut o pondere de 0,25% din PIB iar fondurile private şi fondurile din străinătate au înregistrat o pondere de 0,21% din PIB). Efortul la orizontul anului 2020 este relativ egal – sectorul public trebuie să consemneze o creştere de patru ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ca şi pondere în PIB, în timp ce sectorul privat (incluzând aici şi fondurile externe) o creştere de cinci ori. Atât efortul sectorului public cât şi cel al sectorului privat la orizontul anului 2020 sunt deosebit de ambiţioase, având în vedere continuarea procesului de consolidare fiscală a guvernului şi restrângerea finanţărilor bancare pe fondul noilor reglementări prudenţiale din sectorul bancar’, se arată în document.
În acest context, atât Guvernul cât şi mediul privat de afaceri ar trebui să exploreze surse alternative de finanţare a activităţii de cercetare şi dezvoltare precum folosirea Bursei de Valori pentru listarea unor proiecte inovative din domeniul cercetării sau prin utilizarea unor fonduri de tip venture capital (inclusiv prin crearea unui fond de investiţii din surse precum sumele deţinute din vânzarea pe bursă a pachetelor minoritare de acţiuni la unele companii de stat).
‘Guvernul ar trebui să exploreze posibilitatea investirii în proiecte dezvoltate în sectoare care pot genera export şi finanţate într-un sistem 50% sector de stat/50% sector privat sau 75% sector de stat/25% sector privat. (…) Documentele Comisiei Europene arată că performanţa Europei în domeniul cercetării şi inovării se află în urma celei a Statelor Unite ale Americii şi Japoniei, în timp ce China, Brazilia şi India recuperează decalajele într-un ritm rapid. Datele statistice confirmă acest lucru – UE alocă pentru cercetare 2% din PIB, în timp ce SUA şi Japonia alocă 2,79% şi respectiv 3,45% din PIB. Discrepanţele dintre ţările UE sunt foarte mari – România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, cel mai puţin din UE, în timp ce Finlanda alocă 3,87% din PIB’, informează studiul CNP.
AGERPRES.ro
