Miniştrii de Finanţe din UE au ajuns joi la un acord care va aduce multe din băncile europene sub autoritatea unui singur organism de supraveghere, iar guvernele speră că măsura va reprezenta un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor suverane.
Banca Centrală Europeană (BCE) va supraveghea cele mai importante şi cele mai vulnerabile instituţii de credit din zona euro, dar şi din alte ţări UE care aleg să se alăture noului organism anul următor. După ce preia controlul, BCE va putea forţa băncile să-şi consolideze rezervele de capital şi chiar să le închidă pe cele nesigure, scrie Wall Street Journal.
Ministrul german de Finanţe german, Wolfgang Schauble, a afirmat că parlamentele naţionale vor putea ratifica până la sfârşitul lunii februarie noua autoritate de supraveghere, „care ar trebui să fie funcţională până la începutul lunii martie”.
Înţelegerea, care trebuie avizată şi de Parlamentul European, rezolvă primul obstacol către transformarea zonei euro într-o uniune bancară, al cărei scop este ruperea legăturilor dintre băncile slabe şi guverne.
Costurile uriaşe ale salvării unor bănci mari de la faliment au obligat deja Irlanda, Spania şi Cipru să ceară ajutor financiar zonei euro, iar guvernele au fost nevoite să se îndatoreze suplimentar în acest proces. Din acest motiv, liderii zonei euro au decis în iunie ca odată intrată în vigoare uniunea bancară să permită fondurilor de urgenţă să recapitalieze direct băncile.
Nu a fost luată joi o decizie fermă privind momentul în care va începe recapitalizarea directă a instituţiilor de credit, întrucât miniştrii de Finanţe au lăsat în seama BCE să anunţe când este pregătită să-şi asume responsabilitatea pentru băncile pe care ar urma să le supravegheze.
BCE urmează să supravegheze bănci care au active de cel puţin 30 de miliarde de euro, reprezintă mai mult de 20% din PIB al ţării de origine sau operează în cel puţin două ţări. Cel puţin câte trei bănci din fiecare stat vor intra sub incidenţa BCE, au afirmat miniştrii. Restul băncilor vor rămâne în responsabilitatea autorităţilor naţionale de supraveghere.
De asemenea, miniştrii de Finanţe au afirmat că au găsit şi o modalitate prin care să acorde putere de decizie aproape egală şi statelor din afara uniunii monetare care aleg să intre sub supravegherea BCE. Pentru moment, decizia finală va rămâne la consiliul guvernatorilor BCE, în care statele din afara zonei euro nu sunt reprezentate. BCE va institui, însă, un proces de mediere care să ofere ţărilor din afara zonei euro o cale de apel împotriva deciziilor pe care nu le agreează.
Planul pare să mulţumească şi Germania, care s-a temut că preluarea atribuţiilor de supraveghere ar putea crea un conflict de interese la BCE în privinţa deciziilor de politică monetară, principala sarcină a instituţiei.
Acordul pentru supravegherea bancară lasă liderilor UE, care încep joi un summit de două zile la Bruxelles, timp pentru a se concentra pe alte elemente de răspuns la criză. Există aşteptări ca aceştia să decidă înfiinţarea unei autorităţi comune pentru lichidarea băncilor cu probleme majore din zona euro, un alt element necesar unei uniuni bancare.
O iniţiativă de a forţa guvernele zonei euro să-şi reformeze politicile naţionale, precum pensii şi sisteme de educaţie, prin semnarea unor contracte cu instituţii UE, a fost amânată până în martie, potrivit unui document obţinut de Wall Street Journal.
MEDIAFAX.ro