Vasile Botomei, decanul propriului Barou, înființat ca asociație profesională, a deschis un nou proces în instanță. Chemat în judecată este acum Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, dar și procurorul general al acestuia, Ionel Senteș. Prin această acțiune, Botomei vrea să-i fie recunoscute calitatea de avocat și legalitatea Baroului pe care-l conduce. “Calitatea” de avocat și-a demonstrat-o singur Botomei, când a depus acțiunea la Curtea de Apel, instanță care nu are competență să judece această cauză și care a trimis dosarul la Tribunal, Secția de Contencios Administrativ.
Vasile Botomei, autointitulat decan al Baroului, înființat ca asociație profesională, rămâne consecvent și deschide o nouă acțiune în instanță prin care cere ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, dar și procurorul general al acestuia, Ionel Senteș, să-i recunoască atât calitatea de avocat, cât și legalitatea Baroului pe care îl conduce. Demersul lui Botomei vine, nu întâmplător, în urma anchetei pe care a început-o Parchetul pe numele lui Vasile Botomei și al magistratului Vasile Sorin Curpăn, judecător la Judecătoria Bacău, acuzați că au organizat în mod ilegal concurs de admitere în avocatură. Urmărirea penală a început la sesizarea unei tinere care susține că a fost înșelată de cei doi. Ea a plătit 4.000 de lei ca taxă de examinare pentru a intra în Barou fără să știe că avocații școliți de Botomei nu au drept de practică în instanță. Botomei vrea acum cu orice preț să-i fie recunoscute în instanță calitatea de avocat și legalitatea Baroului. Astfel, urmărirea penală declanșată de procurori s-ar stinge de la sine dacă instanța i-ar da câștig de cauză. Vasile Botomei aduce ca argument o Decizie a CEDO dată într-un proces deschis de el, prin care Curtea “a reținut în procedura de judecată calitatea de avocat pentru Botomei Vasile”. Și asta în condițiile în care Botomei nu a fost admis în Baroul tradițional în care a cerut să intre fără examen, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în mod definitiv și irevocabil asupra respingerii cererii de primire a lui Botomei în profesia de avocat. “CEDO a comunicat înscrisurile către Guvernul României, în vederea îndeplinirii procedurii de recunoaștere a calității de avocat. Guvernul României nu a făcut niciun fel de obiecțiuni. Ministerul de Externe, ca reprezentant al României în proces, a fost de acord cu reprezentarea SC Bartolo Prod Com SRL de către avocat dr. Botomei Vasile. CEDO a judecat cauza, a reținut calitatea de avocat în Bacău pentru Botomei Vasile, a condamnat România pentru încălcarea art. 6.1 din Convenție, a obligat Statul Român să plătească despăgubiri de 6.000 euro și 500 euro reprezentând cheltuieli de judecată cu avocatul”, motivează Vasile Botomei. Acesta cere instanței să stabilească o penalitate în valoare de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere în recunoașterea dreptului pretins, precum și un termen efectiv de executare a obligației. De asemenea, Botomei mai cere aplicarea unei amenzi de 20 la sută din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
“Vasile Botomei nu are calitatea de avocat”
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel consideră acțiunea lui Botomei ca inadmisibilă și cere respingerea ei. În primul rând, s-a cerut declinarea competenței către Tribunal, Secția de Contencios – Administrativ, care judecă astfel de cauze, cerere aprobată, de altfel, de Curtea de Apel, la primul termen. “Prin adresa 547/22.03.2012 emisă de UNBR România (și nu de una dintre organizațiile profesionale de tip UNBR înregistrate în România), dl Vasile Botomei nu are calitatea de avocat și nu este înscris în Tabloul avocaților în vreun barou din România, conform Legii 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Prin aceeași adresă se menționează că Vasile Botomei nu poate exercita legal profesia de avocat și că prin decizia 5826/06.12.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a decis în mod definitiv și irevocabil asupra respingerii cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen. În condițiile în care dl Vasile Botomei nu a dobândit calitatea de avocat în conformitate cu prevederile Legii 51/1995 care reglementează în mod clar modalitatea de acces în profesie, iar cabinetul său de avocatură este, de asemenea, constituit în afara cadrului legal, rezultă cu evidență că nu există nici avocatul Vasile Botomei, nici cabinetul de avocat Vasile Botomei”, susține conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel. Procurorul general Ionel Senteș a adus în atenția instanței și deciziile de condamnare pentru exercitarea fără drept a unei profesii de către “așa-zișii avocați constituiți în barourile constituționale” înființate de Pompiliu Bota – sentința penală pronunțată de Judecătoria Deva în 2007. “Intervențiile sale repetate de a intra în profesia de avocat, tertipurile diferite la care recurge pentru a-i fi recunoscută calitatea de avocat în afara cadrului legal dovedesc pe deplin că acțiunea este inadmisibilă. Nu există nicio decizie a acestui for internațional (CEDO, n.r.) care să recunoască calitatea de avocat a unor persoane în afara cadrului legal, de natură a constitui un precedent în acest sens”, mai susține conducerea Parchetului.
Dosarul urmează să fie trimis pentru soluționare Tribunalului Bacău, Secția Contencios-Administrativ.
