Arhanghelii sunt reprezentãri mitice apartinând calendarului popular, dar care au ca echivalenti pe Arhanghelii Mihail si Gavriil din calendarul ortodox, celebrati la 8 noiembrie. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducãtorii cetelor de îngeri, având aripi si purtând sãbii, ca simbol al biruintei, si sunt cãlãuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
Ziua de 8 noiembrie ne prilejuieste în fiecare an sãrbãtorirea întregului Sobor al Îngerilor, dar mai ales a cãpeteniilor îngerilor Treimii, Arhanghelii Mihail si Gavriil. În traditia popularã româneascã, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt fiinte divine omniprezente în viata oamenilor, veghind din ceruri si, mai ales, de pe pãmânt, asupra muritorilor, arzându-le pãcatele mãrunte, având grijã ca sufletele sã le fie curãtate de gresealã cu prilejul posturilor si rugându-se la Dumnezeu pentru ei.
Sfântul Arhanghel Mihail înseamnã în ebraicã, „Cine este ca Dumnezeu?”
Atunci când viata unui om este în cumpãnã, Arhanghelul Mihail îsi face aparitia lângã patul celui suferind si se aseazã la picioarele lui, dacã omul este menit sã trãiascã sau la capul lui, dacã îi este sortit sã moarã. Misiunea sfântului nu se încheie însã aici. Dacã omul îsi dã ultima suflare, Mihail stã la dreapta lui, iar diavolul, gata sã-i sterpeleascã sufletul, la stânga acestuia. Arhanghelul îi reteazã capul cu sabia, iar sângele se rãspândeste peste tot, motiv pentru care, dupã un deces, se curãtã si se vãruieste camera în care si-a dat sufletul un om si se spalã tot ce a fost în ea. În unele regiuni folclorice, se spune ca, în ziua de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil cãlãuzesc sufletele celor morti cãtre rai sau iad, în functie de pãcatele, pocãinta si inocenta lor. Sfântul Mihail este vãzut în mod traditional drept un înger rãzboinic, aflat mereu în lupta cu diavolii.
Ziua de 8 noiembrie reprezintã o rãscruce a anului sau un hotar între toamnã si iarnã slobozitã putin câte putin de cãtre Arhanghelul Mihail, si nu dintr-o datã, asa cum si-ar dori Mamareaua, nevasta lui Scaraotchi. De altfel, aceastã zi este numitã „vara Arhanghelilor”, anuntând o vreme de trecere cãtre anotimpul rece, si anume „vara iernii”, adicã cele trei – patru zile calde si frumoase care ne mai asteaptã pânã la Crãciun. În sâmbãta anterioarã zilei Arhanghelilor Mihail si Gavriil, se tin praznice de pomenire a mortilor, se dau de pomanã bucate si colaci de sufletul celui rãposat, ofrande numite „mosii de Arhangheli”, iar în bisericã se aprind lumânãri atât pentru morti cât si pentru vii. Tot în aceastã zi, finii aduc daruri de colãcei nasilor, un obicei nu chiar întâmplãtor, întrucât, la cununie, cele douã lumânãri tinute de nasi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil.
Cu ocazia zilei celor doi sfinti, considerati în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, ciobanii sau posesorii acestor animale sãrbãtoareau „nãpustitul aretilor”, pentru care pregãteau turte mari din mãlai, numite „turtele arietilor”. În dimineata zilei de 8 noiembrie, arietii sau berbecii tinuti deoparte pânã atunci, erau sloboziti între oi, pentru împerechiere, iar turtele erau aruncate în mijlocul lor. În cazul în care o turtã se nimerea sã se aseze pe pãmânt cu fata în sus, se prevestea o primavarã fertilã, cu o sumedenie de miei, turta picatã cu fata în jos semnificând oi sterpe si fãrã rod.
