ABSURDAvanpremiera filmului „Dupã dealuri”, un eveniment mult asteptat care a stârnit în rândul vasluienilor un entuziasm si un interes nemaiîntâlnite la noi în oras, a atras dupã sine si reactii negative, cuvinte critice, venite din partea lui Vasile Pârcãlabu, protopop al Protopopiatului Vaslui. „Cazul de la Tanacu a fost un caz nefericit, iar filmul este o rusine. Asta e concluzia mea, iar eu ca român vreau sã îmi apãr traditia si valorile. Sã nu credeti cã la Tanacu a fost chiar asa!”, a declarat Vasile Pârcãlabu.
Pãrintele Pârcãlabu a cãzut în aceeasi capcanã în care au cãzut si alti spectatori religiosi, care, orbiti de habotnicism, nu au reusit sã priveascã povestea filmului dincolo de aspectele ei religioase si nu au putut accepta cã lungmetrajul este de fapt o pledoarie pentru tolerantã. Asa cum declara Cristian Mungiu într-un interviu acordat ziarului nostru înaintea avanpremierei , „<<Dupã dealuri>> nu judecã si nu condamnã în sine pe nimeni, nici pe religiosi, nici pe atei – filmul spune o poveste dramaticã, vorbeste despre dragoste si despre ce fac oamenii în numele dragostei, dar si despre indiferenta societãtii de azi si despre nevoia de a lua, fiecare dintre noi, decizii dupã propria noastrã constiintã.” Ortodoxismul este poate cea mai tolerantã religie, dar faptul cã în rândul reprezentantilor Bisericii românesti, si nu numai, existã persoane a cãror bigotism nu cunoaste limite, fanatismul lor determinându-i sã propovãduiascã lucruri duse la extrem, fãrã a mai avea nicio legãturã cu adevãratele învãtãturi pe care le promoveazã aceastã religie, este o realitate. Este supãrãtor, deranjant, revoltãtor chiar cã aceste fapte iesite din tiparele sfinte ale normalitãtii ating si întineazã ceea ce a reprezentat din cele mai vechi timpuri Biserica pentru acest popor, însã chiar dacã ne este greu sã recunoastem, faptele existã, si tocmai de aceea lungmetrajul nu ar trebui sã supere pe nimeni. „Cred cã acest film va aduce o imagine proastã asupra poporului român si asupra bisericii noastre, mai ales în comunitãtile si popoarele care nu cunosc realitãtile noastre. Noi nu avem asa ceva. Cazul de la Tanacu a fost un caz nefericit, iar filmul este o rusine. Asta e concluzia mea, iar eu ca român vreau sã îmi apãr traditia si valorile. Sã nu credeti cã la Tanacu a fost chiar asa!”, a declarat preotul Vasile Pârcãlabu, dupã avanpremierã. Într-adevãr, filmul a trezit în mintea spectatorilor întrebãrile pe care si le-a pus si preotul: „Cum va fi privitã religia noastrã din exterior?”, „Ce pãrere vor avea strãinii fatã de poporul nostru?”. Cu toate acestea, filmul prezintã anumite aspecte din societatea româneascã de netãgãduit, este realizat într-un mod exceptional, iar actorii si-au jucat rolurile extrem de natural, „Dupã dealuri” fiind primit foarte bine de criticii internationali. Tocmai datoritã realismului filmului, preotii, medicii si chiar protopopul Vasile Pârcãlabu, ar trebui sã-si facã procese de constiintã sã vadã dacã nu cumva se regãsesc în anumite aspecte prezentate în lungmetraj.
Protopopul care a criticat filmul lui Mungiu a luat bãtaie la Mãnãstirea Tanacu
Prezent la avanpremiera filmului „Dupã dealuri”, protopopul de Vaslui, Vasile Pârcãlabu, care a criticat aspru acest film inspirat de evenimentele de la Mãnãstirea de la Tanacu, a fost implicat în acele evenimente. La o zi dupa tragedie, acesta s-a prezentat alãturi de episcopul vicar Corneliu Bârlãdeanu la mãnãstire pentru a-i retrage staretului Corogeanu dreptul de a mai practica slujbe religioase. „În fata bisericii, cu o urã greu de înteles, l-au agresat pe Prea-Sfintitul Corneliu si au sãrit la mine la bãtaie, rupându-mi vesmintele. Printre cei care au sãrit sã ne batã au fost dl. Otel (tatãl unei mãicute) si maica Neonila, în bisericã, care s-au repezit asupra noastrã, au luat lucrurile personale ale PS Corneliu.”, a spus protopopul de Vaslui, Vasile Pârcãlabu.
