Regionalizarea continuã, în variantã USL
La un an si ceva de la discutiile furtunoase iscate de propunerea PDL de reîmpãrtire administrativã a României, Guvernul Ponta anuntã cã va face o reorganizare a teritoriului national. Dacã democrat-liberalii anuntau tot felul de variante care însemnau desfiintarea actualelor judete, Ponta vrea ca judetele sã rãmânã, însã propune înfiintarea regiunilor. Calculele guvernantilor ar însemna aparitia unui numãr de sase-opt regiuni, cu un presedinte de regiune. Vasluiul ar urma sã facã parte, de la 1 ianuarie 2014, dintr-o regiune condusã de la Iasi, sustin surse bine informate. „Strategia USL vizavi de dezvoltarea regionalã aratã foarte clar cã judetele actuale rãmân, cã vor fi regiuni, cu presedinte de regiune, iar consiliul regional si alegerile si aceste structuri trebuie sã înceapã sã functioneze din 2014 odatã cu noul exercitiu financiar al UE. 2013 este anul de modificãri legislative, inclusiv cele constitutionale, iar în 2014 trebuie sã avem consiliu regional, presedinte regional si atributii cât mai multe de la guvern cãtre regiuni; dar fãrã desfiintarea judetelor.”, a anuntat Ponta.
Premierul anuntã cã actuala organizare administrativ- teritorialã va mai functiona maxim un an si ceva. Din prima zi a anului 2014, administratia localã va fi subordonatã regiunilor, desi judetele vor rãmâne în forma lor actualã. „Regiunile trebuie sã primeascã recunoastere în Constitutie, pãstrând judetele actuale. Chiar cred cã judetele actuale trebuie sã rãmânã. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu înseamnã mai multã birocratie. 1 ianuarie 2014, atunci când începem noul exercitiu financiar, trebuie sã ne gãseascã cu regiuni, cu un singur minister pentru acestea. Nu prea înteleg rolul Ministerului Dezvoltãrii Regionale dacã vom avea regiuni.”, a declarat Victor Ponta. Acesta a mai spus cã descentralizarea nu a avut pânã acum în vedere si partea financiarã în perspectiva regionalizãrii urmând sã se ia în calcul impunerea unui plafon de îndatorare pentru autoritãtile judetene. Vasluiul, în noua structurã gânditã de USL, va face parte din regiunea Moldova sau Nord-Est (depinde ce titulaturã se va adopta), cu capitala la Iasi. Dincolo de semnificatiile istorice ale Iasului, trebuie spus cã acest judet detine în plan politic si un atu important în fata celorlalte judete din Moldova, întrucât aici sunt atât primarul Gheorghe Nechita, cât si deputatul Relu Fenechiu, douã nume grele în conducerea centralã a USL.
În variantã PDL, opt judete conduse de Prefecturi!
În vara anului trecut, PDL anunta declansarea unor proceduri privind o nouã reîmpãrtire administrativ-teritorialã a tãrii. Reorganizarea administrativ-teritorialã a României era prezentatã ca prioritatea zero a PDL. Pentru Vaslui, au fost mai multe discutii. Prima variantã de regionalizare prevedea înfiintarea mega-judetului Moldova Nord, cu capitala la Iasi. Mai apoi, PDL a stabilit o nouã împãrtire, în care liderul de la Suceava, Gheorghe Flutur, stabilea propria regiune, în detrimentul Neamtului, în timp ce Vasluiul urma sã se alipeascã la Iasi, alãturi de Bacãu si Vrancea. Noua variantã de regionalizare a zonei Moldovei a venit ca urmare a presiunii exercitate de UDMR, maghiarii cerând douã mega-judete, Harghita-Covasna-Mures si Sãlaj-Satu Mare-Bihor, cu care Boc si conducerea PDL a fost de acord. Acum, este foarte probabil ca Ponta sã preia varianta PDL cu judetul Moldova Nord, care urma sã ia fiintã pe structura Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Aceastã regiune cuprinde acum judetele Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacãu si Vaslui, cu o populatie de peste 3,8 milioane de locuitori. Capitala mega-judetului ar urma sã fie la Iasi. În intentia PDL, mega-judetele urmau sã aibã între 500.000 si 3 milioane de locuitori.
Mai sunt politicienii vasluieni atât de nervosi?
Când s-au anuntat variantele PDL de reorganizare a judetelor, mai multi lideri politici locali au luat foc. Corneliu Bichinet, vicepresedintele CJ Vaslui, spunea cã se va face un imens rãu judetului, dacã va fi desfiintat. „Cred cã desfiintarea judetului Vaslui, dacã se va produce, va fi un rãu mare pentru noi toti. Nu sunt sigur, însã, cã cei de la Putere vor reusi acest lucru. Dacã reusesc, înseamnã cã USL este egal cu zero! în ce mã priveste, voi face tot ce depinde de mine, fãrã a fi interesat de vreo functie anume, ca judetul nostru sã rãmânã pe harta tãrii.”, a spus Bichinet. „Nu asa se face o reformã administrativã. Cei din PDL vor sã abatã atentia populatiei de la problemele principale ale tãrii si cautã sã se agate de putere cu orice pret. Orice reformã de acest gen necesitã o dezbatere publicã, un studiu de impact, altfel nu are nicio sansã. Nu trebuia ca aceastã discutie sã se facã peste noapte, fãrã un studiu bine fundamentat.”, spunea, la rândul sãu, Florin Ciurariu, presedintele PNL. Rãmâne de vãzut, în noile conditii, dacã USL va consulta populatia cu privire la ideea reorganizãrii.
România, între reorganizare si interese politice
Tema reorganizãrii administrativ-teritoriale a fost repusã pe tapet la finele lunii iunie 2011, când mai multi parlamentari au organizat la Bucuresti un seminar, la care au participat ministri, dar si premierul Emil Boc. Concluzia la care au ajuns participantii la seminar a fost cã principalii decidenti politici ai României, indiferent de apartenenta politicã, agreeazã o reorganizare teritorial-administrativã a României care sã cuprindã un nivel al regiunilor. „Aceste regiuni nu trebuiesc privite ca regiuni cu continut etnic, pentru cã atunci am denatura sensul discutiei de la care pornim. Regiunile trebuie sã fie entitãti administrativ-teritoriale care sã rãspundã nevoilor României de o mai bunã administrare a serviciilor publice pentru cetãtean si de a rãspunde calitãtii de stat membru al Uniunii Europene.”, a spus Boc, la seminarul respectiv. Ulterior, s-a discutat despre desfiintarea deconcentratelor la nivel de judet. În 2011, Prefectura Vaslui a pregãtit raportul cãtre premierul Emil Boc, în care anunta cã doar 11 servicii din totalul de 41 sunt de acord sã cedeze activitãti cãtre autoritãtile locale. Din cele 11 deconcentrate care au fost analizate de Prefecturã împreunã cu primarii, una singurã, Directia de Sãnãtate Publicã, s-a concluzionat cã ar trebui desfiintatã, în opinia primarilor, care spun cã aceastã directie nu are niciun fel de activitate realã, iar functionarii de acolo mãnâncã banii statului degeaba.
