Si în satele izolate sunt copii care vor sã învete carte
DE LA SATE În judetul Vaslui, aproximativ 100 de suplinitori necalificati îi vor învãta carte pe copii în acest an. Pãrintii elevilor spun cã e mai bine asa decât sã se închidã scolile, iar cei mici sã facã naveta în alte sate. Catedrele pe care cei cu studii în domeniu nu le-au dorit sunt, în special, în localitãti izolate. La Scoala cu clasele I-IV din Mircesti am gãsit o tânãrã învãtãtoare care, desi necalificatã, nu-si abandoneazã elevii. Face tot ce îi stã în puteri ca acestia sã iubeascã scoala, sã învete carte si sã-si doreascã mai mult de la viatã.
Lumea s-a obisnuit sã-i huleascã pe profesorii necalificati care ajung sã predea românã, istorie, englezã, francezã sau sã-i învete tabla înmultirii pe elevi, pe motiv cã sunt slab pregãtiti. În multe situatii, asa si este. Dar sunt si necalificati care reusesc însã sã facã o treabã foarte bunã la catedrã, iar copiii se despart cu lacrimi în ochi de dascãlii lor. Ionela Panainte din comuna Tãcuta este un exemplu grãitor în acest sens. Tânãra a terminat un liceu tehnic la Iasi, în urmã cu doi ani, dar nu si-a gãsit de lucru în domeniul telecomunicatiilor. Si-a încercat norocul în învãtãmânt, desi putini au fost cei care au crezut în ea. De atunci este învãtãtoare necalificatã în satul Mircesti si parcurge zilnic aproape 20 de km, pentru a ajunge la scoalã. Spune cã meseria de dascãl i se potriveste mãnusã pentru cã iubeste copiii si are rãbdare cu ei. Acum, dupã doi ani petrecuti printre elevii de la clasele I-IV din Mircesti, simte cã aceasta este vocatia sa. S-a înscris la facultatea de biologie pentru cã nu vrea sã abandoneze munca la catedrã. „Este al doilea an când lucrez aici ca învãtãtor necalificat. Îmi place ceea ce fac, îi iubesc pe copii si nimic nu mi se pare greu când sunt alãturi de ei; chiar dacã pentru asta fac naveta cu microbuzul, apoi 2,5 kilometri pe jos sau cu ocazia. Când ajung în clasã, ziua începe sã fie frumoasã. Mi-am dorit mult sã ajung si anul ãsta aici. Am nouã copii de care mã ocup, doi sunt în clasa a III-a si sapte în clasa a IV-a. Sunt niste copii foarte buni. Am absolvit Liceul Tehnic de Electronicã si Telecomunicatii Iasi si, având medie mare la Bacalaureat, am ajuns aici. Acum sunt înscrisã la Faculatea de Biologie, pentru cã vreau sã rãmân în învãtãmânt. Meseria aceasta îti aduce mari satisfactii. Mi-a fost greu la început, dar m-am adaptat cât am putut de repede. Acum lucrurile merg de la sine. Nu pot sã spun cã stiu totul, dar nu mã las bãtutã.”, a declarat învãtãtoarea.
Calificatii ocolesc satele izolate
Scoala din Mircesti face parte din structura Scolii „Sf. Andrei” Tãcuta. Desi clãdirea în care învatã aproape 40 de elevi si prescolari este una foarte veche, aratã foarte bine. S-a muncit toatã vara la reparatia si igienizarea ei, iar în prima zi de scoalã, copiii au intrat în clase curate, proaspãt vãruite. Am gãsit-o pe Ionela Panainte în mijlocul elevilor sãi. Vorbeau despre vacantã si repetau tabla înmultirii. Întrebati dacã au fost la munte sau la mare în aceastã varã, cei mici au rãspuns negativ. Au fost în vizitã la rude în satele vecine, la Vaslui sau la Iasi, iar un bãietel si-a vizitat tatãl în Italia. Când discutia a „alunecat” cãtre tabla înmultirii, acestia au demonstrat cã au repetat în vacantã si au rãspuns corect la toate întrebãrile învãtãtoarei. „Ne place de doamna, este corectã si ne învatã de toate.”, a spus Mihaela. Si localnicii au numai cuvinte de laudã la adresa Ionelei Panainte. „Avem o pãrere bunã de doamna învãtãtoare. Este foarte bãtãioasã, are grijã de copii, îsi face treaba bine. Bãiatul meu a fost anul trecut la ea în clasã, acum e în clasa a V-a la Tãcuta. Suntem multumiti. Era bun dacã era un calificat si la noi, dar sunt salariile mici si nu le convine. E bine si asa. Noi facem tot ce putem sã ne tinem copiii la scoalã, la liceu. Sunt însã si copii care vin la scoalã doar pentru lapte si corn. Noi vrem sã facem oameni din copiii nostri si muncim enorm pentru asta. La oras, copiii au alte posibilitãti, dar la Mircesti nu vine nimeni pentru câtiva bãnuti.”, a afirmat Emil Dolhan. Conducerea Inspectoratului Scolar Vaslui se plânge de faptul cã din ce în ce mai multe cadre didactice îsi dau demisia sau pleacã în concediu fãrã platã. Unii pleacã peste granitã sã-si completeze studii, dar cei mai multi aleg drumul strãinãtãtii în cãutarea unui trai mai bun.
