 copy.jpg "a")
Gãgesti, a doua redutã a Rezistentei
DEZVÃLUIRI Planul companiei Chevron, care intentiona sã instaleze prima sondã de explorare a gazelor de sist în comuna Gãgesti, la Popeni, a fost dat peste cap de existenta pe terenul luat în concesiune a unor obiecte care apartin Epocii Bronzului Târziu. Un grup de specialisti în arheologie de la Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui, coordonati de Neculai Bolohan, lectorul universitar doctor din cadrul Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, a efectuat în aceastã varã sãpãturi preventive, fiind scoase la ivealã numeroase cranii si fragmente osoase ce dateazã încã din secolul al XIV-lea î. Hr., descoperiri ce ar putea contribui substantial la completarea istoriei locale si nationale. Raportul întocmit pe baza descoperirilor va merge la Ministerul Culturii, care va hotãrî dacã zona va fi protejatã de lege sau va da mânã liberã celor de la Chevron.
În vara acestui an, arheologii din cadrul Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui au fãcut sãpãturi preventive lângã Popeni, pe terenul concesionat de Chevron, ca urmare a obiectelor descoperite de-a lungul timpului în zonã, obiecte care apartin Epocii Bronzului Târziu. În cartea sa publicatã încã din 1980 „Statornicie, continuitate: repertoriul arheologic al judetului Vaslui”, Ghenutã Coman, pãrintele arheologiei vasluiene, la comuna Gãgesti, rubrica satului Popeni, a fãcut, printre altele, si urmãtoarele notãri: „La aproximativ 600 de metri la nord de sat se aflã pe de o parte si alta a râului Elan o întinsã si importantã statiune arheologicã.” Acesta mai adaugã faptul cã resturile ceramice, strãpungãtoarele din os, acele, amuletele si figurile antropomorfe gãsite în zonã apartin Culturii Noua. „În acelasi punct, dar pe dreapta Elanului, se gãsesc resturi de locuire apartinând secolelor IV-V e.n., din secolele VI-VII, precum si din secolele X-XI”, mai adaugã Ghenutã Coman. Desi se stia de mult despre existenta acestor urme ale Culturii Noua, surprinzãtor, interesul Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” a crescut exact în perioada în care Chevron a început sã facã demersuri pentru a lua în concesiune terenul respectiv, eventuala ridicare a sondelor având nevoie de avizul Ministerului Culturii. În urma sãpãturilor preventive efectuate s-a constituit un raport ce contine informatii care atestã sau nu existenta subteranã de bunuri de patrimoniu arheologic, continutul raportului care este deocamdatã necunoscut, va fi trimis la Ministerul Culturii. Pe baza acestuia, Ministerul Culturii va trece punctul de la Popeni în Repertoriul Arheologic National. Viitorul lui depinde tot de Ministerul Culturii care nu doar cã îi va da o clasificare, dar va hotãrî si dacã vor fi demarate sau nu lucrãri arheologice si dacã este necesarã adoptarea unor mãsuri stiintifice, administrative si tehnice care urmãresc pãstrarea vestigiilor descoperite pânã la finalizarea cercetãrilor arheologice, prin instituirea de obligatii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenilor precum si prin reglementarea sau interzicerea oricãror activitãti umane, inclusiv a celor autorizate anterior. Practic, în cazul în care Ministerul Culturii va decide cã descoperirile de la Popeni sunt importante, ridicarea sondelor pentru exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice ar putea fi interzisã. Dacã în tãrile civilizate, care îsi respectã istoria, siturile arheologice sunt conservate, fiind protejate de lege, în România, nu de putine ori, interesele financiare au fost mai importante. Probe care demonstreazã acest lucru regãsim de-a lungul timpului, fiind numeroase cazurile în care situri arheologice si monumente de o mare importantã istoricã, de o valoare inestimabilã, au fost distruse pentru cã stãteau în calea intereselor anumitor persoane influente, fãrã constiintã. Rãmâne de vãzut dacã Ministerul Culturii va da dovadã de coloanã vertebralã. Am contactat conducerea Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui pentru a afla mai multe informatii despre descoperirile de lângã Popeni. Ramona Mocanu, directorul institutiei, care ne-a comunicat initial cã este într-o sedintã si ne-a cerut sã o contactãm dupã o anumitã orã, nu a mai avut amabilitatea sã rãspundã la telefon.
Descoperirile fãcute ar putea completa pagini de istorie
În urma unor investigatii arheologice relativ sumare, cercetãtorii au stabilit cã artefactele descoperite la Popeni apartin complexului arheologic Noua- Sabatinovka, un complex pe cât de important, pe atât de neglijat de cercetãtori, principalul exeget al acestei teme fiind Adrian Florescu. Studierea culturii Noua este de o importantã capitalã, întrucât aduce rãspunsuri la întrebãrile legate de modul în care s-au închegat diferitele grupuri etnice prezente pe teritoriul României, oferind o viziune de ansamblu asupra unui fenomen de sintezã culturalã care a produs primele etnii importante din zona Moldovei. De altfel, aceste populatii au dat nastere, mai târziu, grupului etnic geto-dac. Toate aceste aspecte ar trebui luate în considerare de cãtre Ministerul Culturii, în vederea demarãrii lucrãrilor arheologice în zonã. Importanta statiune arheologicã din comuna Gãgesti a fost valorificatã si de profesorul de istorie Ioan Iacomi, director al scolii din Gãgesti, care a fãcut cunoscutã, atât elevilor cât si sãtenilor, adevãrata bogãtie din subsolul comunei. „În partea de Nord a localitãtii Popeni, acolo unde cei de la Chevron au concesionat terenul, s-a fãcut o serie de sãpãturi arheologice preventive de cãtre un grup de cercetatori ieseni coordonati de profesorul universitar Neculai Bolohan, în colaborare cu reprezentantii Muzeului Judetean. Acolo s-a descoperit o necropolã ce dateazã încã din Epoca Bronzului, precum si vase din ceramicã specifice Culturii Noua. De altfel, aceastã zonã este una extrem de bogatã din punct de vedere al vestigiilor istorice, scriindu-se numeroase cãrti de specialitate cu privire la importanta arheologicã a acestei regiuni. Noi stãm pe o adevãratã comoarã arheologicã ce ar putea da rãspunsuri la numeroase întrebãri pe care pe pune istoria, de aceea începerea sãpãturilor arheologice în zonã este mai mult decât necesarã” a spus profesorul Ioan Icomi.
Sãtenii sunt pregãtiti sã înfrunte Chevronul
Locuitorii din comuna Gãgesti sperã ca Ministerului Culturii sã dea aviz favorabil Muzeului Judetean cu privire la începerea sãpãturilor arheologice, scãpând astfel, mãcar temporar, de instalarea sondelor de exploatare a gazelor de sist. În caz contrar, acestia sunt hotãrâti sã procedeze la fel ca sãtenii din Pungesti. „Nu vrem sub nicio formã ca cei de la Chevron sã ne instaleze sonde în apropierea caselor noastre. Vrem sã bem apã curatã, nu contaminatã. Tragem nãdejde cã Ministerul Culturii va aproba începerea sãpãturilor arheologice si astfel vom scãpa de <<ciuma Chevron>>”, spun sãtenii. Alãturi de sãtenii revoltati este si Valeriu Antoniu, proprietarul terenului unde s-au fãcut prospectiunile arheologice si care acum e dat în concesiune companiei Chevron. „Am încheiat contract cu reprezentantii Chevron în vederea concesionãrii terenului pentru cã aveam nevoie de bani. Ei mi-au explicat cã urmeazã sã instaleze niste sonde prin care sã extragã anumite gaze din pãmânt, însã nu mi-a oferit nicio informatie cu privire la eventualele efecte negative pe care le-ar avea acest proces de exploatare. Situatia financiarã m-a împins sã dau terenul, însã dacã vor veni sã monteze sonde, voi iesi în stradã alãturi de comunitatea localã” a spus Valeriu Antoniu.
